#alerg

• acarian — Organism nevertebrat de dimensiuni extrem de reduse, adesea microscopice, aparținând ordinului Acari din clasa arahnidelor. Se caracterizează printr-un corp compact în care capul, toracele și abdomenul sunt fuzionate și nediferențiate în mod vizibil. Cuprinde o mare varietate de specii saprofite (cum este acarianul de praf) sau parazite hematofage (cum sunt căpușele și sarcoptul scabiei), multe dintre ele fiind vectori periculoși în transmiterea unor boli infecțioase grave la om și animale.
• acarinată — Denumire științifică atribuită oricărei păsări alergătoare din ordinul ratitelor (Struthioniformes), caracterizată din punct de vedere anatomic prin reducerea severă a aripilor și, în mod special, prin sternul plat, complet lipsit de carenă (carină), element osos esențial pentru ancorarea mușchilor pectorali necesari zborului. Ca o consecință evolutivă, aceste păsări (precum struțul, emu, cazuarul sau kiwi) au pierdut definitiv capacitatea de a zbura, dezvoltând în schimb picioare extrem de puternice adaptate pentru alergarea rapidă.
• aeropaliniologie — Ramură a paliniologiei care studiază sporații, boabele de polen și alte microparticule de origine vegetală sau fungică suspendate în atmosfera terestră și transportate de curenții de aer. Această disciplină are o importanță majoră în stabilirea calendarelor polenice, monitorizarea calității aerului și în diagnosticul clinic al epidemiilor de alergii respiratorii sau rinite sezoniere.
• alerg — Forma de persoana I singular la indicativ prezent și conjunctiv prezent a verbului tranzitiv și intranzitiv 'alerga'. Exprimă acțiunea proprie a vorbitorului de a se deplasa rapid pe picioare, prin pași mari și săriți, sau, în sens figurat, de a se strădui intens, a se agita și a depune eforturi susținute pentru a realiza un obiectiv, a rezolva probleme sau a obține un beneficiu.
• alerga — 1. A se deplasa rapid pe picioare, prin pași mari, grăbiți sau săriți, alternând fazele de sprijin cu faze de suspensie aeriană. 2. A urmări îndeaproape o persoană sau un animal pentru a-l prinde, a-l goni ori a-l hărțui. 3. În sens figurat, a depune eforturi susținute, a se agita, a umbla mult de la un loc la altul pentru a rezolva o problemă ori a obține un rezultat. 4. A conduce, a antrena sau a struni un cal în curse hipice ori la trap.
• alergaci — Termen regional sau învechit ce desemnează o persoană sau un animal care aleargă mult, iute și cu ușurință; cal de curse sau de trap bun; curier ori mesager pedestru rapid. Ca adjectiv, descrie o ființă caracterizată prin rapiditate în mișcare, agilitate locomotorie ori tendința nativă de a fugi des.
• alergaciu — Variantă lexicografică veche, regională sau ortografică pentru termenul alergaci; persoană iute de picior sau cal de curse capabil de o viteză deosebită. În manuscrisele administrative și textele literare din secolul al XIX-lea, forma păstra desinența vocalică completă în '-iu', fiind ulterior simplificată conform normelor academice moderne.
• alergare — Acțiunea de a alerga și rezultatul ei; modalitate de locomoție terestră rapidă, caracterizată printr-o fază de suspensie în care ambele picioare se află simultan în aer. În sport și atletism, reprezintă o disciplină fundamentală ce include probe de viteză, semifond, fond și maraton, fiind utilizată universal ca exercițiu cardiovascular major pentru îmbunătățirea condiției fizice și a rezistenței.
• alergăreț — Care are tendința, obișnuința sau plăcerea de a alerga continuu, de a umbla mult sau de a se deplasa cu repeziciune dintr-un loc în altul; iute de picior, dinamic, neastâmpărat. În sens popular, termenul este utilizat adesea ca poreclă pentru copiii foarte activi sau pentru animalele de curte care scapă des din țarc.
• alergat — 1. Care a fost fugărit, urmărit îndeaproape sau gonit; ființă epuizată în urma unei curse sau a unei hăituieli. 2. Ca substantiv neutru, exprimă acțiunea continuă de a alerga, de a umbla mult sau de a se agita intens pentru rezolvarea unor treburi zilnice ori obligații administrative. 3. Cal de curse antrenat și strunit special pentru întreceri hipice.
• alergătoare — 1. Femeie care practică alergarea ca disciplină sportivă sau ca exercițiu fizic; atletă de pistă sau de maraton. 2. Care aleargă, iute de picior, caracterizată prin deplasare rapidă. 3. Pasăre sau animal adaptat structural pentru locomoție rapidă terestră (ex. păsări alergătoare din ordinul Struthioniformes, cum este struțul). 4. În trecut, denumire populară dată unei ape curgătoare repezi sau pietrei superioare, mobile, de la moara de măcinat.
• alergător — 1. Persoană (bărbat) care aleargă, în special un atlet care participă la curse de viteză, semifond, fond sau maraton. 2. Care se deplasează rapid, iute de picior. 3. În trecut, mesager pedestru rapid sau curier însărcinat cu transmiterea corespondenței urgente. 4. Dispozitiv tehnic, piesă mobilă dintr-un mecanism (ex. rotor) sau covor îngust și lung (traversă) folosit pentru protejarea pardoselii pe holuri.
• alergătură — Acțiunea de a alerga mult și continuu, în special în sensul de a umbla intens de la o instituție la alta sau dintr-un loc în altul pentru a rezolva probleme administrative, a obține acte ori a îndeplini sarcini cotidiene obositoare. În limbajul curent, desemnează o stare de agitație fizică și efort prelungit asociat cu rezolvarea unor obligații.
• alergău — Termen regional sau popular rar utilizat pentru a descrie un cal de curse iute, un animal neastâmpărat care fuge des din ogradă ori, prin extensie, o persoană agitată, care umblă mult și nu poate sta locului. Din punct de vedere structural, poartă o nuanță familiară sau depreciativă în subdialectele rurale.
• alergen — O substanță de natură organică sau anorganică (antigen) capabilă să provoace o reacție de hipersensibilitate sau un răspuns imunitar exagerat (alergie) la organismele sensibilizate în prealabil. Printre cei mai răspândiți alergeni se numără polenul, acarienii din praf, mucegaiurile, anumite alimente (arahide, lapte, crustacee), unele medicamente ori veninul de insecte.
• alergenic — Care are proprietățile sau capacitatea structurală de a acționa ca un alergen; care provoacă ori tinde să declanșeze o reacție alergică la organismele predispuse genetic sau sensibilizate. Termenul califică alimente, produse cosmetice, materiale textile ori medii ambientale în funcție de potențialul lor de a induce hipersensibilitate.
• alergic — 1. Care aparține alergiei, privitor la alergie sau provocat de aceasta; caracterizat printr-o reacție de hipersensibilitate a sistemului imunitar la contactul cu un alergen. 2. (Substantivat) Persoană care suferă de o alergie, prezentând o sensibilitate imunologică exagerată la anumite substanțe din mediu ori alimente. 3. (Colocvial) Manifestând o aversiune, respingere puternică sau intoleranță profundă față de o situație, o persoană ori un concept.
• alergidă — Erupție cutanată secundară, de natură alergică sau inflamatorie, apărută pe piele ca răspuns imun la distanță față de un focar infecțios primar (bacterian, fungic ori parazitar) din organism, fără ca agentul patogen original să fie prezent în leziunile dermatologice secundare. Din punct de vedere structural, alergidele (cum sunt micidele sau tuberculidele) reflectă o reacție de hipersensibilitate dermo-epidermică mediată celular.
• alergie — Stare de hipersensibilitate patologică a sistemului imunitar, dobândită prin contactul repetat cu anumite substanțe exogene (alergeni) care în mod normal sunt inofensive pentru majoritatea oamenilor. Din punct de vedere structural și molecular, reacția implică eliberarea masivă de histamină și alți mediatori inflamatori, manifestându-se clinic prin simptome respiratorii, cutanate, digestive sau vasculare.
• alergografie — Termen medical rar ce desemnează înregistrarea grafică, cartografierea sau descrierea sistematică a reacțiilor alergice și a intensității acestora înregistrate pe parcursul unui tratament sau testări imunologice; reprezentarea evoluției hipersensibilității unui pacient. În sens metodologic, se referă structural la profilele grafice rezultate în urma monitorizării dinamice a testelor cutanate sau a nivelurilor de anticorpi.