#textil

• abaca — Plantă textilă din familia bananierului (Musa textilis), cultivată în Filipine, ale cărei frunze furnizează o fibră vegetală foarte rezistentă (cânepă de Manila). În domeniul materialelor medicale și farmaceutice, fibrele fine de abaca sunt utilizate în straturile filtrante rezistente la umiditate, pentru confecționarea pungilor sterile de ceaiuri medicinale, a hârtiei speciale pentru filtre de laborator și a unor textile de protecție biodegradabile.
• abageresc — Care aparține abagerilor sau abageriei; privitor la abageri sau la meșteșugul fabricării abalei. În studiile de cultură materială și antropologie socială, termenul descrie tehnicile, atelierele și standardele corporative de prelucrare a lânii groase folosite în comunitățile preindustriale pentru realizarea echipamentelor tradiționale de iarnă.
• abagerie — Atelierul, magazinul sau meșteșugul abagerului, unde se producea, se prelucra sau se comercializa aba și îmbrăcămintea groasă din pănură. Din punct de vedere istoric și igienic, abageriile reprezentau centre urbane importante pentru asigurarea articolelor vestimentare de protecție termică în secolele trecute, contribuind indirect la menținerea sănătății publice în sezoanele reci.
• abagiu — Termen istoric regional utilizat ca sinonim pentru abager; persoană care fabrica, croia sau vindea haine din aba. În istoria comunităților balcanice, abagii constituiau o categorie profesională distinctă, adesea organizați în bresle puternice care controlau rutele comerciale locale ale pănurii și interacționau cu sistemele sanitare mănăstirești pentru aprovizionarea cu pături.
• abagiubă — Formă feminină regională și arhaică extrem de rară, derivată din mediul breslelor, desemnând fie soția unui abagiu (meșteșugar de haine din lână groasă), fie o femeie care practica ea însăși prelucrarea domestică a pănurii sau comercializarea secundară a abalei în târgurile rurale.
• aburare — Acțiunea de a abura și rezultatul ei; procesul fizic sau tehnologic de tratare, umezire ori încălzire a unui corp sau a unei țesături prin intermediul vaporilor. În sens meteorologic sau domestic, reprezintă acumularea treptată de condens pe suprafețele reci, ducând la scăderea vizibilității sau la modificarea umidității ambientale dintr-un spațiu închis.
• adamască — Țesătură fină, grea și de înaltă calitate, realizată tradițional din mătase, lână, in sau bumbac, caracterizată prin modele decorative complexe, geometrice sau florale, obținute prin alternarea suprafețelor mate cu cele lucioase. Acest material textil de lux își are originea istorică în Orientul Mijlociu și este utilizat preponderent pentru confecționarea tapițeriilor, a draperiilor elegante sau a lenjeriilor de masă ceremoniale.
• Adesgo — Numele unei mărci comerciale istorice și al unei fabrici textile emblematice din România, fondată în anul 1926 la București de către un antreprenor străin și specializată structural în producția de ciorapi, lenjerie fină și articole de tricotaj. De-a lungul deceniilor, entitatea a devenit cel mai mare producător de profil de pe piața națională, recunoscut pentru calitatea textilelor și tehnologiile avansate de țesere aplicate în procesele industriale.
• afinat — Care a fost supus unui proces industrial sau chimic de purificare, prin care s-au eliminat impuritățile, elementele reziduale sau bulele gazoase captive; rafinat, curățat. În industria textilă, termenul descrie un fir sau o fibră care a fost subțiată și uniformizată structural pentru a obține o țesătură fină și de înaltă calitate.
• agava — Numele comun al plantelor monocotiledonate xerofite din genul Agave, originare din regiunile aride și semiaride ale Americii, în special din Mexic. Aceste plante se caracterizează structural printr-o rozetă densă de frunze mari, cărnoase, rigide, adesea terminate cu spini ascuțiți, și printr-o inflorescență gigantică, spectaculoasă, care apare o singură dată la sfârșitul ciclului de viață al plantei, fiind cultivate la nivel mondial pentru fibre textile, producția de băuturi alcoolice sau ca plante ornamentale.
• agemă — Formă regională sau variantă fonetică veche folosită în anumite comunități rurale pentru a desemna o decorațiune, o broderie fină sau o cusătură ornamentală realizată în stil persan ori oriental pe hainele de sărbătoare; prin extensie contextuală, poate face referire și la o țesătură prețioasă din mătase ori la o piesă de îmbrăcăminte tradițională boierească din epoca fanariotă, decorată cu fir de aur.
• aghistan — Formă rară, arhaică sau deformată regional utilizată în trecut în unele graiuri provinciale pentru a descrie un obiect textil, o pânză groasă ori o țesătură rigidă de bumbac; de asemenea, poate apărea ca o variantă alterată fonetic pentru termeni geografici sau etnici orientali în hrisoavele comerciale vechi.
• ajur — Broderie artistică sau țesătură decorativă realizată prin scoaterea ori firelor de bătătură și gruparea celor rămase, ori prin perforare controlată, formând o rețea de goluri geometrice cu rol estetic; prin extensie, orice ornament sau element structural (în arhitectură, bijuterie sau tâmplărie) care prezintă decupaje decorative simetrice ce permit trecerea parțială a luminii.
• ajura — A executa o broderie sau un model ornamental tip ajur pe o pânză, pe un obiect de piele, de lemn ori de metal; a perfora sau a decupa simetric un material pentru a-i conferi un aspect dantelat și transparent. În domeniul modei, reprezintă procesul de ornamentare prin care un produs devine parțial translucid prin intermediul unor deschideri decorative structurate.
• ajurare — Acțiunea de a ajura și rezultatul ei; procesul tehnic sau manual prin care se realizează modele decorative tip ajur pe o pânză, o piesă de îmbrăcăminte, un obiect de piele ori o structură arhitecturală. Această operație decorativă presupune perforarea controlată, traforarea sau scoaterea firelor din țesătură pentru a crea motive simetrice translucide care permit filtrarea estetică a luminii.
• ajururi — Forma de plural a substantivului neutru 'ajur'; desemnează mai multe broderii decorative, perforații ornamentale sau modele geometrice decupate realizate într-o țesătură, piesă de îmbrăcăminte, bijuterie sau structură arhitecturală. Aceste elemente structurale au rolul estetic de a crea un efect de transparență, dantele și alternanță între plin și gol, permițând filtrarea controlată a luminii.
• Akola — Nume propriu ce desemnează un oraș major și un district administrativ omonim din regiunea Vidarbha a statului Maharashtra, situat în partea central-vestică a Indiei; reprezintă un centru industrial, agricol și cultural de o importanță deosebită, supranumit la nivel național 'Orașul Bumbacului' datorită rețelei sale extinse de producție, prelucrare și comercializare a acestei materii prime textile. Acest nod logistic major deține, de asemenea, infrastructuri remarcabile de procesare a boabelor de ulei și fabrici de textile, fiind un reper structural pentru economia agrară regională.
• alagea — Țesătură fină orientală de bumbac sau mătase, ornamentată de obicei cu dungi colorate strălucitoare, importată în trecut din Imperiul Otoman și folosită în Țările Române medievale pentru confecționarea hainelor boierești, a căftanelor de lux sau a perdelelor decorative; prin extensie, îmbrăcămintea confecționată din acest material prețios. Acest termen reflectă structurile comerciale și schimburile culturale intense dintre spațiul balcanic și cel est-oriental, fiind înregistrat frecvent în foile de zestre și în catastifele de mărfuri ale negustorilor din secolele al XVII-lea - al XIX-lea.
• alastincă — Denumire regională rară sau arhaism textil folosit în anumite comunități rurale din vestul sau nordul țării pentru a desemna o panglică îngustă, un șiret elastic, o bentiță colorată ori un element structural de prindere și fixare a componentelor costumului popular tradițional (cum ar fi cămașa ori poalele); fâșie textilă îngustă utilizată de femei pentru legarea părului sau ornamentarea portului. Acest termen este atestat în chestionarele lingvistice dedicate culturii materiale tradiționale.
• albii — Formă arhaică sau regională a verbului 'a albi', utilizată pentru a descrie acțiunea de curățare, decolorare sau înălbire a pânzeturilor tradiționale, a firelor textile ori a pereților gospodăriilor prin aplicarea de var sau expunerea directă la soare.