#aval

• abordaj — Atac executat pe mare prin apropierea forțată și fixarea unei nave de o alta inamică pentru a permite echipajului să urce la bordul ei și să o cucerească prin luptă corp la corp; ciocnire mecanică, voluntară sau accidentală, dintre două ambarcațiuni sau nave aflate în mișcare pe o cale navigabilă; (în sens figurat, modern) interpelare bruscă, directă sau îndrăzneață a unei persoane în scopul de a obține o favoare, o informație sau o interacțiune imediată.
• acadian — Ca substantiv, desemnează un descendent al coloniștilor francezi care s-au stabilit în secolul al XVII-lea în regiunea Acadia (situată în nord-estul Americii de Nord, cuprinzând astăzi provinciile maritime ale Canadei). Ca adjectiv, termenul se referă la cultura, limba, istoria sau teritoriul specific acestei populații francofone, recunoscută pentru rezistența sa culturală și drama istorică a Marii Expulzări din 1755. Comunitățile acadiene deportate în sudul Statelor Unite au pus bazele culturii distincte cunoscute astăzi sub denumirea de 'Cajun'.
• acrostol — Ornament sculptural proeminent, curbat sau sculptat figurativ (reprezentând adesea capete de păsări, monștri marini sau aripi), situat la extremitatea superioară a etravei (prow) sau a etamboului (stern) pe corăbiile și galerele de război din antichitatea clasică (grecești, romane și feniciene). Această structură decorativă masivă din lemn avea atât un rol simbolic de protecție religioasă a echipajului, cât și o funcție militară de identificare vizuală a flotei pe mare.
• acvanautic — Care aparține sau se referă la acvanauți, la activitatea acestora ori la tehnicile de navigare și locuire în habitate submarine; privitor la explorarea științifică autonomă a adâncurilor marine. Acest termen descrie ansamblul de tehnologii structurale, echipamente presurizate și metodologii operaționale utilizate în misiunile de scufundare la mare adâncime.
• adinamoginie — Stare patologică rarisimă caracterizată prin absența totală sau diminuarea severă a forței musculare contractile a uterului în timpul travaliului ori a funcțiilor fiziologice genitale feminine. Acest fenomen clinic structural compromite dinamica normală a procesului de expulzare a fătului, necesitând asistență medicală obstetricală complexă sau intervenție chirurgicală de urgență.
• admiral — Cel mai înalt grad militar în marina militară, echivalent cu cel de general în armata de uscat, sau persoana care deține acest grad și exercită comanda supremă asupra unei flote ori a unei mari unități navale. Cuvântul provine dintr-o veche rădăcină arabă ce desemna un comandant al mărilor, reflectând autoritatea administrativă, strategică și tactică deosebită pe care această funcție o impune în ierarhia forțelor armate globale.
• aeroamfibiu — Care este capabil să opereze, să decoleze, să aterizeze sau să se deplaseze cu aceeași eficiență atât în aer, cât și pe suprafața apei sau pe sol. Ca substantiv, desemnează un hidroavion echipat cu un tren de aterizare escamotabil pe roți, permițându-i să folosească aerodromurile terestre la fel de ușor ca pistele acvatice naturale.
• aeromaritim — Care se referă simultan la spațiul aerian și la cel maritim; care combină elemente aeronautice și navale ori se desfășoară deasupra mărilor și oceanelor. Termenul descrie în mod uzual linii de transport mixte, misiuni de patrulare și salvare de coastă, exerciții militare combinate sau infrastructuri logistice ce unesc porturile de aeroporturi.
• aeronaval — Care aparține în același timp aviației și marinei militare, sau care este destinat operațiunilor tactice comune executate de forțele aeriene și cele maritime. Termenul se aplică bazelor logistice, exercițiilor tactice complexe, tehnologiilor de radare combinate sau navelor de mari dimensiuni (cum ar fi portavioanele) concepute structural pentru a lansa și recupera aeronave în largul mării.
• Ajmer — Oraș istoric de dimensiuni mari situat în statul Rajasthan din nord-vestul Indiei, înconjurat de munții Aravalli. Fondat în secolul al VII-lea de dinastia Chauhan, orașul este renumit la nivel mondial ca un important centru de pelerinaj, adăpostind faimosul altar sfânt sufit Dargah Sharif al misticului Moinuddin Chishti; de asemenea, reprezintă un nod feroviar major și este situat în imediata apropiere a localității sfinte Pushkar, renumită pentru templele sale hinduse.
• ala — Termen cu multiple valențe semantice și gramaticale; în istoria militară antică, desemnează o unitate de cavalerie auxiliară formată din aliați, care lupta pe flancurile legiunii romane; în anatomie și botanică (arhaic / neologic), reprezintă o formațiune structurală în formă de aripă sau prelungire laterală a unui organ ori os (cum ar fi ala sacrală sau aripa nasului). În limbajul popular și regional curent, funcționează ca pronume sau adjectiv demonstrativ de depărtare (variantă a lui 'acela' / 'aceea'), indicând o persoană, un obiect sau un fenomen situat la distanță spațială ori temporală de emițător.
• alae — Forma de plural a substantivului feminin 'ala'; în istoria militară a Romei Antice, desemnează mai multe unități auxiliare de cavalerie sau infanterie plasate pe flancurile armatei; în anatomie și zoologie, reprezintă aripile sau formațiunile structurale simetrice proeminente ale unor oase, organe ori insecte (cum sunt alae sacrales sau aripioarele nazale). Acest termen structural de precizie morfologică descrie elementele laterale pereche care asigură echilibrul aerodinamic, stabilitatea scheletică ori protecția mecanică a unei deschideri anatomice.
• algaradă — 1. O altercație neprevăzută, bruscă și violentă verbal; o ceartă aprinsă sau o muștruluială neașteptată adresată cuiva. 2. În sens istoric, un atac militar surpriză sau un raid rapid de cavalerie, executat în mod strategic în timpul Evului Mediu în Peninsula Iberică. Termenul poartă o puternică încărcătură expresivă, fiind un împrumut savant folosit sporadic în literatura veche sau în cronici pentru a descrie o acțiune impulsivă, zgomotoasă sau un conflict spontan.
• Almirante Brown — Nume propriu de mare rezonanță în spațiul argentinian, atribuit inițial amiralului William Brown, erou național și fondator al Marinei Militare Argentinei; termenul desemnează de asemenea un partido (district) din provincia Buenos Aires, o stație de cercetare științifică din Antarctica, precum și Club Almirante Brown, o cunoscută grupare sportivă din San Justo, recunoscută în special pentru echipa sa de fotbal.
• Amadis de Gaula — Capodoperă a literaturii medievale și renascentiste spaniole, reprezentând cel mai faimos și influent roman cavaleresc de limbă castiliană; scris inițial de un autor anonim în secolul al XIV-lea și refăcut, extins și publicat în forma sa definitivă de către Garci Rodríguez de Montalvo în 1508. Opera urmărește aventurile fantastice, faptele de arme glorioase și iubirea idealizată a cavalerului rătăcitor Amadis pentru prințesa Oriana, servind drept model absolut pentru întreaga literatură cavalerescă europeană și fiind direct parodiată de Miguel de Cervantes în capodopera sa 'Don Quijote de la Mancha'.
• amarinare — Acțiunea de a amarina și rezultatul ei; procesul de adaptare fizică, psihologică și fiziologică a unui echipaj sau a unei persoane la condițiile specifice vieții pe mare (combaterea răului de mare, formarea reflexelor de navigație). În aviația navală, termenul desemnează adaptarea constructivă sau structurală a unei aeronave ori a unui echipament militar pentru a putea fi operat în siguranță la bordul navelor sau portavioanelor, prin protecție anticorozivă și sisteme de pliere.
• amarinat — Care a fost supus procesului de amarinare; echipaj sau marinar aclimatizat cu viața pe mare, care nu mai suferă de rău de mare și are reflexe nautice formate. În sens tehnic și ingineresc, descrie un echipament, un motor sau un avion modificat și protejat structural pentru a funcționa optim în medii maritime dure, expuse la salinitate mare și umiditate extremă.
• amariniza — Acțiunea de a adapta un motor, un aparat sau un echipament industrial pentru a funcționa în condiții de siguranță și eficiență maximă în mediul marin, prin aplicarea de straturi protectoare anticorozive și modificarea sistemelor de răcire. Prin extensie, înseamnă a deprinde sau a aclimatiza un echipaj uman cu rigorile vieții de pe mare și a-i dezvolta reflexele necesare navigației.
• amarinizare — Acțiunea de a amariniza și rezultatul ei; totalitatea modificărilor structurale, chimice și mecanice aduse unui sistem industrial pentru a rezista la coroziunea salină și la impactul mecanic al valurilor. Reprezintă procesul tehnologic prin care un echipament terestru standard este transformat într-un dispozitiv naval omologat, capabil să funcționeze în condiții extreme de umiditate.
• amarinizat — Care a fost supus unui proces complet de amarinizare (marinizare); echipament terestru, motor industrial, avion sau circuit electronic modificat structural și tratat chimic pentru a funcționa la parametri optimi în medii maritime dure. În sens militar, descrie starea finală a unui sistem de armament omologat pentru utilizarea pe nave de război sau portavioane, având o rezistență sporită la salinitate și șocuri mecanice.