#amalgam
- alipire — Acțiunea de a alipi sau starea a ceea ce este alipit; îmbinare structurală strânsă a două elemente cu ajutorul unui adeziv, prin sudare ori prin fixare mecanică. În cadastru, urbanism și dreptul de proprietate, reprezintă operațiunea tehnică și juridică de unificare a două sau mai multe parcele de teren învecinate pentru a forma un singur corp de proprietate.
- amalgam — Aliaj obținut prin dizolvarea sau combinarea unui metal (precum aurul, argintul, zincul sau staniul) cu mercurul, utilizat istoric în metalurgia extractivă și în stomatologie pentru realizarea obturațiilor dentare (plombe); (în sens figurat) amestec confuz, eterogen și dezordonat de elemente, idei, sentimente sau persoane complet diferite, reunite într-un tot lipsit de coerență.
- amalgama — A combina, a dizolva sau a alia un metal cu mercurul în scopuri industriale, metalurgice sau medicale; (în sens figurat) a amesteca, a contopi, a uni sau a asocia într-un mod haotic, confuz ori eterogen elemente, idei, sentimente sau structuri sociale complet diferite, ștergându-le particularitățile distinctive într-un tot nediferențiat.
- amalgamare — Acțiunea de a amalgama și rezultatul ei; operația chimică sau metalurgică de formare a unui amalgam prin combinarea unui metal cu mercurul; (în economie și management) procesul de fuziune, unificare sau consolidare a două ori mai multe societăți comerciale, bănci sau fonduri într-o entitate juridică nouă; (în sens figurat) contopire sau amestecare dezordonată a unor elemente diverse.
- amalgamat — Care a fost combinat, dizolvat sau aliat cu mercurul; (în economie și management) care provine din fuziunea, unificarea sau consolidarea mai multor entități comerciale ori financiare într-un singur corp corporativ; (în sens figurat) care este alcătuit dintr-un amestec confuz, eterogen, disparat și lipsit de armonie sau coerență internă al unor elemente, idei ori stiluri complet diferite.
- amalgamator — Aparat sau dispozitiv mecanic utilizat în cabinetele stomatologice pentru dozarea și amestecarea rapidă, prin vibrații de înaltă frecvență, a componentelor (mercur lichid și pulbere de aliaj metalic) necesare preparării amalgamului dentar; (ca adjectiv) care are proprietatea sau rolul de a amesteca, a contopi ori a reuni elemente eterogene într-un tot unitar.
- amalgamiza — Variantă verbală nestandardizată, rară sau jargonistică a verbului 'amalgama', utilizată uneori în mod accidental în limbajul tehnic ori colocvial cu sensul de a combina un metal cu mercurul ori (în sens figurat) de a contopi, a amesteca sau a unifica elemente disparate într-un ansamblu eterogen.
- amalgamizare — Variantă substantivală nestandardizată, rară sau de jargon a substantivului 'amalgamare', desemnând acțiunea ipotetică de a amalgamiza și rezultatul ei; procesul tehnic de combinare a unui metal cu mercurul ori (în sens figurat) contopirea, unificarea sau amestecarea elementelor eterogene într-un ansamblu lipsit de o structură ordonată.
- amalgamizat — Care a fost combinat sau aliat cu mercurul printr-o metodă nestandardizată ori utilizând un limbaj tehnic periferic; (în sens figurat) care este contopit, amestecat sau reunit în mod haotic într-un ansamblu eterogen, fără criterii clare de diferențiere.
- amalgamor — Varianta arhaica, regionala sau de jargon mestesugaresc a substantivului amalgamator, desemnand in trecut un lucrator specializat in prelucrarea metalelor pretioase ori o persoana care se ocupa cu operatiunea tehnica de combinare a minereurilor cu mercurul in vederea extragerii aurului sau argintului; in sens figurat, un individ care tinde sa amestece ori sa combine in mod confuz si eterogen elemente sau concepte diverse.
- asoga — Termen arhaic și tehnic regional care înseamnă a amalgama sau a trata un metal prețios (în special aurul ori argintul) cu mercur (viuargint) pentru a-l separa de impurități și minereuri sterile în procesul tradițional de extracție minieră.