#profit

• abuza — A folosi ceva în mod excesiv, dăunător sau contrar normelor; a profita de slăbiciunea, bunătatea ori lipsa de apărare a cuiva pentru a obține un avantaj nemeritat. Ca verb tranzitiv (în contexte moderne sau juridice), implică supunerea unei persoane la tratamente degradante, violențe fizice sau presiuni psihologice, încălcându-i flagrant integritatea.
• acaparator — Persoană de sex masculin sau factor care monopolizează, pune stăpânire sau își însușește bunuri, funcții sau atenția publică prin metode speculative, abuzive ori de o asertivitate excesivă. Ca adjectiv, descrie un comportament invaziv, un discurs dominator care elimină dialogul sau un fenomen cotidian care tinde să consume tot timpul disponibil al unui individ.
• adaos — Ceea ce se adaugă la un lucru pentru a-l întregi, a-l mări, a-l completa sau a-i crește valoarea; element suplimentar inclus într-un ansamblu structural. În economie, termenul desemnează cota procentuală sau suma fixă adăugată la prețul de cost al unei mărfi pentru a obține prețul de vânzare, asigurând profitul comerciantului și acoperirea cheltuielilor de distribuție.
• aducătoare — Forma de feminin singular sau de plural (masculin și feminin) a adjectivului substantivizat 'aducător', care descrie o persoană, un obiect sau o acțiune ce transportă, generează, provoacă ori livrează ceva. În contextele socio-economice moderne, termenul este utilizat frecvent în structuri care indică obținerea de profit, beneficii materiale sau avantaje concrete. De asemenea, posedă valențe metaforice sau spirituale profunde, indicând stări sau trăiri psihice aduse în conștiința umană.
• aducător — Persoană, obiect, factor sau fenomen care transportă, livrează, generează ori provoacă o anumită stare, un efect sau un rezultat concret. În sens economic și juridic, termenul califică elemente sau activități capabile să producă venituri, profit sau foloase materiale structurate. În sens figurat sau abstract, descrie un vector purtător de vești, sentimente, transformări spirituale ori fenomene meteorologice specifice.
• adusoare — Formă secundară, regională sau arhaică pentru adjectivul aducătoare, care descrie o persoană, un obiect sau o acțiune ce transportă, generează, provoacă ori livrează ceva. În limbajul popular sau în diverse subgraiuri românești, termenul este clădit direct pe participiul adus și este utilizat frecvent în structuri care indică obținerea de profit, beneficii materiale ori stări sufletești introduse în conștiință.
• afacere — Activitate economică, comercială, financiară sau industrială desfășurată în mod organizat de o persoană sau o companie cu scopul de a produce profit, bunuri ori servicii; tranzacție, negoț sau proiect antreprenorial. În sens larg structural, desemnează orice acțiune, chestiune, tranzacție comercială reglementată sau problemă privată care implică o speculație financiară, un aranjament speculativ ori o activitate profitabilă destinată pieței.
• afacerism — Practică sau mentalitate orientată exclusiv spre obținerea de profituri rapide și substanțiale, adesea prin specularea conjuncturilor economice, utilizarea unor metode la limita legii sau neglijarea completă a principiilor etice și morale. În limbajul contemporan, termenul are o conotație pronunțat peiorativă, desemnând mai degrabă goana lipsită de scrupule după îmbogățire decât activitatea comercială legitimă și onestă.
• anticomercial — Care se opune principiilor comerciale, mercantilismului sau legilor pieței libere; care nu este conceput pentru a genera profit financiar ori succes de masă. În domeniul artistic și cultural, termenul descrie opere de avangardă, filme independente sau proiecte de nișă realizate structural fără a ține cont de cerințele publicului larg sau de strategiile de marketing, punând accent exclusiv pe valoarea estetică ori ideologică.
• antreprenor — Persoană fizică sau juridică ce inițiază, finanțează și conduce o afacere comercială, industrială ori agricolă, asumându-și integral riscurile asociate cu scopul de a obține profit. În sens larg și istoric, termenul definește un constructor sau o firmă care execută lucrări publice ori private pe bază de contract (antrepriză), iar în viziunea economică modernă reprezintă un vector al inovației care optimizează resursele existente.
• antreprenoriat — Activitatea, procesul sau statutul de antreprenor; ansamblul acțiunilor prin care o persoană sau un grup creează și dezvoltă o afacere comercială, industrială ori socială. În sens academic și macroeconomic, reprezintă un motor esențial al economiei de piață, responsabil de generarea locurilor de muncă, introducerea inovațiilor tehnologice și optimizarea competitivității economice.
• arbitragist — Persoană fizică sau juridică (operator financiar, broker, trader sau specialist juridic) care efectuează operațiuni de arbitraj pe piețele de capital, valutare ori de mărfuri, exploatând diferențele de preț simultane dintre două piețe pentru a obține un profit fără risc. În sens juridic secundar, termenul poate descrie un specialist sau teoretician în domeniul arbitrajului internațional.
• aslam — Dobândă excesivă, camătă sau câștig ilicit realizat prin exploatarea financiară a unui împrumutat; termen de origine otomană folosit în trecut în Principatele Române pentru a desemna un profit abuziv obținut din speculă ori din nerespectarea înțelegerilor economice legale. În sens extins, reprezintă o taxă împovărătoare sau o datorie acumulatā abuziv din cauza penalităților uriașe.
• asociație — Formă de organizare juridică nonprofit, constituită structural prin acordul de voință al mai multor persoane care pun în comun bunuri, cunoștințe sau aportul lor în muncă pentru realizarea unui interes general, colectiv ori personal nepatrimonial; entitate colectivă organizată ce activează în diverse domenii (cultural, umanitar, sportiv, locativ) pe baza unui statut și a unui act constitutiv.
• atârnător — Care atârnă, pendulează sau stă suspendat de un punct aflat deasupra; aflat în poziție verticală liberă fără sprijin la bază. Ca substantiv masculin, în sens tehnic vechi sau regional, desemnează o greutate legată la un fir pentru a măsura verticalitatea (fir cu plumb) ori un element de prindere, iar în sens peiorativ social descrie o persoană parazită, un profitor care trăiește pe seama altora.
• autofinanța — A-și asigura sau a asigura fondurile bănești, capitalul și resursele financiare necesare funcționării, dezvoltării ori realizării unui proiect prin mijloace proprii (cum ar fi profitul reinvestit, economiile sau veniturile directe), fără a apela la credite bancare, împrumuturi externe ori subvenții guvernamentale. Reprezintă un indicator de bază al independenței și stabilității economice a unei entități comerciale sau private.
• autofinanțare — Metodă de finanțare a activității și investițiilor unei întreprinderi realizată exclusiv prin resurse financiare proprii, generate de aceasta în perioada anterioară (cum sunt profitul net nedistribuit, amortismentele sau rezervele constituite). Reprezintă nucleul independenței economice a unei firme, oferind protecție împotriva costurilor creditării externe și a riscurilor asociate piețelor de capital.
• avantaj — Poziție favorabilă, folos, profit, câștig sau utilitate pe care o obține ori o deține cineva într-o acțiune, competiție, afacere sau relație socială; superioritate sau avans pe care un context strategic sau o calitate nativă le oferă în raport cu ceilalți. În sport, reprezintă o situație în care jocul nu este oprit de arbitru după o abatere, deoarece echipa faultată păstrează posesia mingii și poate continua atacul.
• avantajos — Care aduce un avantaj, un profit material, un beneficiu, un câștig sau un folos substanțial; profitabil, util, convenabil sau rentabil. Referitor la prețuri, oferte sau contracte, desemnează o opțiune extrem de favorabilă cumpărătorului ori partenerului, oferind un raport excelent între costuri și beneficii.