#hazar

• abataj — Locul de muncă dintr-o mină unde se extrag mineralele utile sau operațiunea de sacrificare a animalelor într-un abator. În medicina muncii, abatajul minier este intens studiat din cauza riscului major de pneumoconize (silicoză, antracoză) indus de inhalarea prafului industrial, iar în igiena publică, abatajul zootehnic implică reglementări stricte pentru prevenirea contaminării bacteriene a cărnii și controlul zoonozelor.
• abator — Unitate industrială specializată, dotată cu instalații adecvate pentru sacrificarea animalelor, prelucrarea cărnii și controlul veterinar al carcaselor. În igiena publică și epidemiologie, abatorul reprezintă un punct critic de control sanitar, fiind reglementat strict pentru prevenirea epidemiilor de trichineloză, salmoneloză, antrax sau encefalopatie spongiformă bovină (boala vacii nebune) și pentru eliminarea deșeurilor biologice.
• aeraj — Totalitatea lucrărilor, instalațiilor și metodelor tehnice utilizate pentru asigurarea circulației constante a unui flux de aer curat în lucrările miniere subterane, tuneluri sau clădiri industriale; primenire continuă a atmosferei dintr-un spațiu închis cu scopul de a dilua și evacua gazele nocive, explosive ori praful toxic parazitar.
• aisberg — Masă uriașă de gheață desprinsă structural dintr-un ghețar polar sau dintr-o platformă de gheață continentală, care plutește în derivă pe suprafața oceanelor, fiind purtată de curenții marini. Din punct de vedere fizic, se caracterizează prin faptul că doar o mică parte din volumul său total (aproximativ zece la sută) este vizibilă la suprafața apei, masa microscopică și masivă fiind imersată, ceea ce reprezintă un pericol major pentru navigația maritimă globală.
• alandala — În dezordine, fără nicio noimă, fără socoteală, la întâmplare, de-a valma; mod de acțiune sau aranjare caracterizat prin haos structural, confuzie totală și lipsă evidentă de organizare, planificare ori logică. În limbajul curent și în proza satirică, termenul descrie fie modul neglijent în care sunt aranjate obiectele într-un spațiu, fie felul incoerent în care o persoană își exprimă gândurile sau își coordonează mișcările.
• Aldrin — Nume de familie de origine germanică sau anglo-saxonă, celebru datorită astronautului american Buzz Aldrin (n. 1930), al doilea om care a pășit pe Lună în timpul misiunii Apollo 11. În industria chimică și ecotoxicologie, termenul scris cu literă mică (aldrin) desemnează un insecticid organoclorurat extrem de toxic, interzis la nivel global prin Convenția de la Stockholm din cauza remanentei structurale mari în mediu.
• aleam — Termen extrem de rar sau variantă lexicografică veche ce face trimitere, în anumite contexte dialectale, la o stare de nesiguranță, risc sau hazard, derivată pe filieră cultă din rădăcina latină 'alea' (joc de noroc, zar). În alte surse etnografice izolate, cuvântul a fost consemnat ca o alterare fonetică regională pentru diverse unelte sau elemente de uz gospodăresc arhaic.
• aleat — 1. Care depinde de hazard, de un eveniment viitor și incert; supus întâmplării sau riscului probabilistic. 2. În terminologia juridică, se referă la un element de imprevizibilitate structurală sau un risc asumat voluntar în cadrul unui contract (contract aleatoriu), unde întinderea obligațiilor părților nu este cunoscută cu exactitate în momentul semnării.
• aleatorism — Curent cultural, tehnică de compoziție sau doctrină estetică apărută în a doua jumătate a secolului al XX-lea, caracterizată prin introducerea deliberată a hazardului, a imprevizibilului și a libertății de alegere în procesul de creație ori de interpretare. În muzică și artele vizuale, acest fenomen structural permite interpretului sau publicului să modifice ordinea secțiunilor ori să improvizeze pe baza unor scheme deschise.
• aleatoriu — Care depinde de un eveniment viitor și nesigur, determinat de hazard sau supus legilor probabilității; imprevizibil, întâmplător. În informatică și matematică, descrie un proces, o variabilă sau o secvență numerică unde fiecare rezultat are o șansă egală de a fi selectat, neexistând un tipar ori o ordine predeterminată.
• ales bules — O expresie populară și argotică utilizată pentru a descrie o selecție făcută la întâmplare, în mod arbitrar sau după criterii superficiale și ad-hoc, lipsită de o analiză riguroasă ori de o metodologie obiectivă. În sens contextual, sugerează o alegere pripită sau un sortiment eterogen de elemente adunate fără o logică structurală clară.
• alunecare — Acțiunea de a (se) aluneca și rezultatul ei; mișcare continuă și lină pe o suprafață lucioasă sau umedă. În geomorfologie, desemnează deplasarea naturală sau accidentală a unor mase de pământ ori de rocă de-a lungul unui versant înclinat, cauzată de infiltrațiile de apă ori de gravitație (alunecare de teren).
• alunecări — Forma de plural a substantivului 'alunecare'; desemnează multiple fenomene geomorfologice de deplasare a maselor de pământ ori de rocă pe versanții înclinați, sau acțiuni repetate de glisare mecanică.
• amiant — Varietate de azbest cu fibre lungi, flexibile și mătăsoase, de culoare albă-verzui, rezistentă la temperaturi înalte și la acțiunea acizilor. Din punct de vedere structural, este un silicat natural de calciu și magneziu utilizat în trecut pe scară largă la fabricarea țesăturilor ignifuge, a izolatorilor termici și a materialelor de construcții, dar restricționat modern din cauza toxicității sale pulmonare severe.
• amoniac — Compus chimic gazos, incolor, cu un miros extrem de înțepător și sufocant, format dintr-un atom de azot și trei atomi de hidrogen (NH3). Este foarte solubil în apă, formând hidroxidul de amoniu, și reprezintă o materie primă fundamentală în industria chimică mondială pentru fabricarea îngrășămintelor azotoase, a explozibililor, a maselor plastice și a produselor de curățenie domestice.
• anilism — Intoxicație cronică sau acută provocată de pătrunderea în organism a anilinei sau a derivaților săi, întâlnită cu precădere ca boală profesională în industria chimică și textilă. Manifestarea structurală a acestei patologii include cianoza severă, determinată de formarea methemoglobinei în sânge, cefalee, vertij, tulburări respiratorii și afectare hepatică sau renală, necesitând monitorizarea strictă a securității muncii în spațiile de producție.
• antichimic — Care protejează împotriva efectelor nocive ale substanțelor chimice toxice, ale gazelor de luptă sau ale poluanților industriali; conceput pentru a neutraliza, bloca ori decontamina agenții chimici agresivi. În domeniul militar și al protecției civile, termenul descrie echipamente de siguranță, cum sunt măștile de gaze sau costumele izolante special proiectate pentru intervenții în medii contaminate.
• antigrizu — Care este conceput structural sau tratat chimic pentru a preveni aprinderea, propagarea sau explozia amestecurilor periculoase de gaz metan și aer din subteran, cunoscute sub numele de grizu. În sens tehnic, termenul descrie echipamente de siguranță, materiale izolatoare sau dispozitive electrice etanșe destinate utilizării în medii miniere cu risc ridicat de deflagrație.
• antiincendiu — Care este utilizat pentru protecția împotriva incendiilor sau pentru stingerea acestora; privitor la sistemele, echipamentele sau protocoalele de siguranță concepute să combată declanșarea focului. În sens structural, determină instalații automate de detectare, uși rezistente la temperaturi extreme sau planuri de evacuare de urgență.
• asfixiant — Care provoacă asfixia, determinând oprirea respirației și sufocarea prin împiedicarea pătrunderii oxigenului în plămâni ori în țesuturi; gaz, mediu sau climat periculos care anulează oxigenarea sângelui. Acest fenomen structural biochimic se întâlnește în cazul emisiilor industriale toxice sau în spațiile închise unde acumularea de dioxid de carbon devine letală.