#amfibiu

• aeroamfibiu — Care este capabil să opereze, să decoleze, să aterizeze sau să se deplaseze cu aceeași eficiență atât în aer, cât și pe suprafața apei sau pe sol. Ca substantiv, desemnează un hidroavion echipat cu un tren de aterizare escamotabil pe roți, permițându-i să folosească aerodromurile terestre la fel de ușor ca pistele acvatice naturale.
• aeroglisor — Vehicul autopropulsat amfibiu (peronă pe pernă de aer / hovercraft) capabil să se deplaseze la mică înălțime deasupra apei, solului, mlaștinilor sau gheții, prin generarea unui strat continuu de aer comprimat sub carenă (pernă de aer) care îi anulează frecarea directă cu suprafața terestră.
• amfibic — Care are caracter amfibiu, se bazează pe operațiuni mixte pe uscat și pe apă sau se referă la organismele cu mod de viață dublu. În terminologia militară, definește manevrele tactice, debarcările, trupele sau vehiculele speciale concepute structural pentru a lansa atacuri dinspre mare direct pe teritoriul terestru inamic.
• amfibie — Aparat de zbor, hidroavion, vehicul motorizat sau tanc militar proiectat structural pentru a rula ori decola de pe uscat și, în același timp, pentru a pluti, naviga sau ameriza pe suprafața apei. Ca adjectiv, reprezintă forma de feminin singular a neologismului 'amfibiu', definind o capacitate tehnică ori o operațiune mixtă desfășurată în două medii diferite.
• amfibiu — Care poate trăi, funcționa sau se poate deplasa atât pe uscat, cât și în apă; referitor la organismele din clasa amfibienilor sau la vehiculele adaptate mediilor duale. Ca substantiv masculin, reprezintă un animal amfibian sau un vehicul militar, tanc, autovehicul ori hidroavion echipat structural cu sisteme etanșe de propulsie și plutire.
• amfibrie — Variantă grafică rară, formă învechită sau eroare de transcriere lexicografică pentru substantivul feminin 'amfibie' (vehicul sau aparat tehnic capabil să opereze pe apă și uscat) ori utilizat în sens colectiv în vechi clasificări zoologice pentru a desemna proprietatea sau clasa amfibienilor. Nu are o circulație activă sau normată în limba română contemporană standard.
• amphibius — Epitet specific utilizat în nomenclatura binară latină pentru a desemna un organism vegetal sau animal care are un mod de viață dublu sau amfibiu, fiind capabil să trăiască, să se dezvolte ori să se reproducă atât în mediul acvatic, cât și în cel terestru. Este întâlnit frecvent în denumiri științifice celebre, precum cea a hipopotamului (Hippopotamus amphibius) sau a unor plante palustre.
• anfibiu — Organism animal, de regulă din clasa amfibienilor, capabil să trăiască structural și fiziologic atât în mediul acvatic, cât și pe uscat; ca adjectiv, se referă la un vehicul, aparat, avion ori echipament tehnic special proiectat pentru a funcționa și a se deplasa pe apă sau pe pământ.
• autoamfibie — Autovehicul special proiectat și echipat structural pentru a se deplasa cu aceeași eficiență atât pe uscat, cât și pe apă; mașină sau vehicul militar ori de salvare capabil să plutească și să navigheze datorită unei carcase etanșe și a unui sistem propriu de propulsie acvatică (elice sau jet de apă).
• autoamfibiu — Variantă lexicografică masculină sau formă adjectivală pentru conceptul de vehicul capabil să ruleze pe sol și să plutească pe apă. Ca adjectiv, descrie un aparat sau un echipament cu proprietăți amfibii automatizate ori independente.