Dicționarul de Termeni Medicali și Chirurgicali

• alocheratoplastie — Procedură chirurgicală oftalmologică prin care țesutul cornean afectat al unui pacient este înlocuit cu o grefă de cornee (grefon) prelevată de la un donator uman decedat din aceeași specie; transplant de cornee omolog realizat structural pentru a reda transparența optică și a îmbunătăți acuitatea vizuală.
• alokeratoplastie — Procedură chirurgicală oftalmologică de înaltă precizie care constă în transplantarea sau grefarea unui fragment de cornee recoltat de la un donator uman (omolog) decedat pe ochiul unui pacient care prezintă opacități, perforații sau afecțiuni degenerative corneene grave. Acest tratament chirurgical structural are scopul de a reface transparența corneei, de a corecta astigmatismul neregulat sever și de a reda acuitatea vizuală optimă receptorului.
• apectomie — Procedură chirurgicală stomatologică (cunoscută și ca rezecție apicală) care constă în îndepărtarea chirurgicală a apexului (vârfului) rădăcinii unui dinte, împreună cu țesutul osos necrozat sau infectat înconjurător. Acest tratament de endodonție chirurgicală este aplicat atunci când tratamentele clasice de canal eșuează, având scopul de a salva dintele de la extracție.
• apicectomie — Procedură chirurgicală stomatologică ce constă în îndepărtarea chirurgicală a apexului (vârfului) rădăcinii unui dinte, împreună cu țesutul osos infectat sau necrozat din vecinătatea acestuia. Cunoscută pe scară largă și sub denumirile de rezecție apicală sau apectomie, se aplică atunci când tratamentul clasic de canal eșuează.
• autogrefă — Fragment de țesut sau organ prelevat dintr-o regiune a corpului unui individ și transplantat în altă regiune a aceluiași organism, procedeu numit și autotransplant; grefă autologă. Această tehnică chirurgicală elimină complet riscul de respingere imunologică, deoarece materialul biologic provine direct de la pacientul receptor.
• autonefrectomie — Proces patologic distructiv prin care un rinichi își pierde complet funcția excretorie și se atrofiază masiv, transformându-se într-un bloc fibros, calcificat ori chistic, ca urmare a unei afecțiuni cronice severe (precum tuberculoza renală, obstructia ureterală prelungită sau calculoza netratată). Acest fenomen reprezintă practic o eliminare funcțională spontană a organului, realizată de organism fără intervenție chirurgicală extirpatoare.