#virus

• Abakan — Oraș capitală al Republicii Hacasia din Federația Rusă, situat în sudul Siberiei, la confluența râurilor Abakan și Enisei. În epidemiologia geografică și bolile infecțioase, regiunea este monitorizată pentru focarele naturale de encefalită transmisă de căpușe (TBE - Tick-Borne Encephalitis) și alte arboviroze specifice taigalei, servind ca bază pentru studii privind imunitatea populațiilor indigene și dinamica vectorilor.
• acariot — Care este lipsit de nucleu celular individualizat și structurat sau care nu posedă o membrană nucleară care să delimiteze materialul genetic. Ca substantiv, termenul desemnează o celulă anucleată (cum sunt eritrocitele mature ale mamiferelor) sau o entitate biologică primitivă (precum virusurile) care nu are o structură celulară completă sau un aparat nuclear propriu-zis.
• actinofag — Virus bacterian (bacteriofag) specializat structural în infectarea și distrugerea bacteriilor din ordinul Actinomycetales (actinomicete). Acești viruși joacă un rol ecologic și industrial esențial, fiind utilizați în cercetarea genetică sau în controlul infecțiilor bacteriene, dar pot reprezenta și un pericol structural în industria biotehnologică dacă periclitează culturile bacteriene folosite pentru producția de antibiotice.
• adenoviroză — Boală infecțioasă și contagioasă provocată de adenovirusuri, care afectează structural și funcțional mucoasele aparatului respirator, digestiv ori ocular, precum și țesutul limfoid asociat. Această afecțiune se manifestă clinic printr-o varietate de sindroame, inclusiv faringită, conjunctivită (febra faringo-conjunctivală), gastroenterită sau adenită mezenterică, fiind deosebit de frecventă în rândul copiilor.
• adenovirus — Gen de virusuri de dimensiuni medii, lipsite de anvelopă, având o structură icosaedrică și un genom alcătuit din ADN dublu-catenar, responsabile de o gamă largă de afecțiuni infecțioase la oameni și animale. Acest agent patogen structural afectează în mod frecvent mucoasele aparatului respirator, digestiv și ocular, determinând rinite, faringite, gastroenterite sau conjunctivite epidemice.
• afanobionte — Denumire sistematică arhaică sau neologistică utilizată în anumite clasificări biologice evolutive pentru a grupa virusurile și alte entități infecto-contagioase submicroscopice, caracterizate prin absența unei structuri celulare proprii și imposibilitatea de a se replica în afara unei celule gazde vii. Termenul scoate în evidență natura lor ascunsă, invizibilă la microscopul optic convențional, și dependența absolută de mecanismele biochimice ale organismului parazitat.
• AIDS — Acronim medical de circulație internațională pentru 'Acquired Immunodeficiency Syndrome' (Sindromul Imunodefienței Dobândite), afecțiune cronică și potențial fatală cauzată de virusul imunodeficienței umane (HIV). Virusul distruge structural celulele sistemului imunitar, privând organismul de capacitatea de a lupta împotriva infecțiilor oportuniste și a neoplaziilor, stadiul de AIDS reprezentând faza clinică avansată a infecției.
• amfotrop — Despre ovule vegetale: variantă ortografică admisă pentru 'amfitrop', descriind structura puternic îndoită în formă de potcoavă; în virologie, descrie un virus (în special un retrovirus) capabil să infecteze și să se replice structural atât în celulele speciei gazdă originale, cât și în celulele unor specii diferite, manifestând un tropism dublu.
• anavirulent — Despre microorganisme (bacterii, virusuri): care este lipsit de virulență sau patogenitate; care nu mai are capacitatea structurală de a declanșa o boală infecțioasă în organismul gazdă. În sens tehnic, descrie tulpini microbiene atenuate artificial în laborator sau mutante naturale, folosite frecvent ca agenți activi în producția de vaccinuri vii atenuate.
• anavirus — Virus modificat structural prin metode fizice sau chimice care își pierde complet capacitatea de replicare și patogenitatea virulentă, dar își conservă intactă structura antigenică originală. Acest preparat biologic atenuat este utilizat în imunologie pentru stimularea producției de anticorpi protectori în cadrul vaccinurilor moderne.
• anticoronavirus — Care combate, neutralizează, previne sau stopează multiplicarea și răspândirea virusurilor din familia Coronaviridae (inclusiv SARS-CoV-2); medicament antiviral, anticorp monoclonal, vaccin imunologic sau dezinfectant de suprafețe formulat specific pentru distrugerea sau inhibarea structurii virale în organism ori în mediul înconjurător.
• antigenic — Care se referă la antigeni, privitor la antigeni sau care are proprietatea de a acționa ca un antigen; caracterizat prin capacitatea de a stimula un răspuns imunitar specific. În virusologia modernă, termenul descrie mutațiile genetice ale virusurilor (cum ar fi variația sau deriva antigenică), procese biochimice prin care agenții patogeni își modifică proteinele de suprafață pentru a eluda anticorpii gazdei.
• antigripal — Care previne, combate, ameliorează sau tratează gripa și manifestările ei clinice; preparat medicamentos ori biologic (vaccin) destinat neutralizării virusurilor gripale (Influenza) sau reducerii simptomelor asociate. Medicamentele antigripale includ antivirale specifice (cum sunt inhibitorii de neuraminidază) și amestecuri simptomatice utilizate pe scară largă în sezonul rece.
• antiinfecțios — Care previne, combate, distruge sau oprește multiplicarea agenților patogeni responsabili de declanșarea unei infecții (bacterii, virusuri, fungi sau protozoare); medicament de sinteză ori remediu natural capabil să sterilizeze un focar infecțios. În sens clinic, include antibioticele, antiviralele, antifungicele și antisepticele aplicate topic.
• antipatogen — Care distruge, neutralizează ori blochează acțiunea distructivă a agenților patogeni, precum bacteriile, virusurile, fungii sau alte microorganisme generatoare de boli în organismele vii. Acest tip de agent structural stimulează mecanismele de apărare imunitară ori acționează direct asupra membranei celulare a microbului, împiedicând răspândirea infecțiilor.
• antipolio — Care combate, previne sau imunizează organismul împotriva poliomielitei și a virusului care o produce; vaccin sau ser imunologic structural conceput pentru a genera anticorpi capabili să oprească atacul bolii asupra măduvei spinării și sistemului nervos. Acest tip de agent biologic a permis eradicarea aproape completă a paraliziei infantile la nivel mondial.
• antipoliomielitic — Care combate, previne sau imunizează organismul împotriva poliomielitei și a virusului care o produce; vaccin sau ser imunologic structural conceput pentru a genera anticorpi capabili să oprească atacul bolii asupra măduvei spinării și sistemului nervos. Acest tip de agent biologic a permis eradicarea aproape completă a paraliziei infantile la nivel mondial.
• antivariolic — Care este destinat prevenirii, combaterii sau tratării variolei; profilactic conceput pentru a neutraliza virusul variolic (Variola virus). Se aplică în mod specific vaccinului istoric dezvoltat de Edward Jenner și campaniilor globale de imunizare în masă organizate de Organizația Mondială a Sănătății, care au dus la eradicarea completă a acestei boli infecțioase devastatoare de pe glob.
• antiviral — Care distruge virusurile sau oprește multiplicarea lor în interiorul celulelor gazdă; medicament sau agent biologic (cum ar fi aciclovirul sau oseltamivirul) utilizat în tratamentul bolilor infecțioase de natură virală. Acești compuși acționează prin blocarea atașării virusului de membrană, inhibarea replicării materialului genetic viral sau împiedicarea eliberării noilor virioni.
• antivirin — Termen istoric sau compus biologic experimental propus pentru a descrie o substanță macromoleculară extracelulară capabilă să inhibe în mod specific virulența sau replicarea anumitor tulpini virale ori bacteriene. În vechile tratate de imunologie, denumea un principiu activ extras din culturi microbiene îmbătrânite, utilizat în încercările timpurii de a crea vaccinuri sau seruri protectoare topice.