#suspenda

• absentat — Forma de participiu trecut a verbului „a absența”, utilizată cu valoare adjectivală pentru a descrie o stare, un principiu, o valoare sau un individ care a lipsit ori s-a retras dintr-un cadru asumat. În dezbaterile de etică și ontologie, termenul califică elementul axiologic care a fost suspendat în mod conștient, lăsând un vid moral sau o discontinuitate în aplicarea normelor de conduită.
• Abutilon megapotamicum — Specie de arbust semivolubil sau târâtor din familia Malvaceae, originară din Brazilia, Argentina și Uruguay, remarcabilă prin ramurile sale lungi, flexibile și plonjante. Este extrem de cultivată în scopuri ornamentale datorită florilor sale unice și spectaculoase, suspendate pe pedunculi subțiri, care prezintă un caliciu umflat, de un roșu aprins, din care ies petale galbene contrastante și stamine purpurii proeminente, aspect ce amintește de forma unor lanterne chinezești.
• acățat — Care este prins, suspendat sau fixat de un cârlig, cui ori ramură proeminentă; agățat. În sens reflexiv vechi, termenul descrie o plantă care s-a fixat de un suport prin intermediul cârceilor sau o ființă care s-a urcat cu greu într-un loc înalt, rămânând suspendată. Este o variantă fonetică arhaică moștenită, utilizată rar în graiurile contemporane, fiind înlocuită complet în registrul literar modern de forma 'agățat'.
• Aenesidemos — Enesidem; filozof sceptic grec din secolul I î.Hr., născut în Knossos (Creta), celebru pentru relansarea și structurarea pyrrhonismului în Alexandria. Este autorul lucrării pierdute 'Discursuri pyrrhonice' și creatorul celor zece tropi (moduri de argumentare) prin care demonstra imposibilitatea obținerii unei cunoașteri absolute și necesitatea suspendării judecății (epoche).
• aerobuz — Sistem suspendat de transport în comun, de tip monorai sau teleferic urban, format dintr-un vehicul autopropulsat de mari dimensiuni care rulează pe cabluri aeriene tensionate sau pe șine suspendate. Acest mijloc de transport ecologic este conceput pentru a asigura legături rapide în aglomerațiile urbane moderne, operând deasupra traficului rutier clasic fără a interfera cu infrastructura terestră.
• aerocablu — Cablu conductor, electric sau de tracțiune, proiectat și montat special pentru a fi suspendat la înălțime pe stâlpi ori piloni de susținere în spațiul aerian deschis. În ingineria mecanică, se referă la cablurile groase de oțel utilizate pentru susținerea și deplasarea telefericelor, funicularelor sau a aerobuzelor; în telecomunicații, reprezintă conductorii aerieni protejați împotriva intemperiilor.
• Aeschynanthus — Gen de plante erbacee sau subarbustive tropicale perene, epifite sau litofite, aparținând familiei Gesneriaceae, originar din pădurile umede ale Asiei de Sud-Est. Aceste plante sunt caracterizate structural prin tulpini pendule, frunze cărnoase, opuse și flori tubulare, adesea de culoare roșu intens, protejate la bază de un caliciu tubular întunecat care amintește de un tub de ruj, motiv pentru care sunt cultivate popular ca plante decorative suspendate.
• agațament — Acțiunea de a se agăța sau starea a ceea ce este agățat; dispozitiv, sistem structural sau punct mecanic de prindere special conceput pentru a suspenda, fixa sau ancora o componentă, un cablu ori un echipament utilitar. În limbajul tehnic sau regional, termenul descrie modalitatea fizică de cuplare sau conexiunea structurală dintre două elemente mobile sau fixe.
• agățare — Acțiunea de a agăța și rezultatul ei; procesul fizic prin care un obiect este prins, suspendat sau fixat de un suport pentru a atârna în aer. În sens mecanic sau tehnic, reprezintă prinderea accidentală sau intenționată a unui element mobil într-un punct fix ori obstacol, iar în limbajul familiar sau argotic de zi cu zi, definește acțiunea de abordare a unei persoane în scopul inițierii unui flirt.
• agățat — Care se află în stare de suspendare, fiind prins sau fixat de un cui, cârlig ori alt suport pentru a atârna; material textil sau obiect care s-a prins accidental într-un element ascuțit și prezintă fire trase ori rupturi; în sens familiar sau argotic, descrie o persoană care a fost abordată cu succes într-un context romantic ori un obiect obținut ușor sau prin mijloace dubioase.
• agățător — Piesă, dispozitiv sau accesoriu (cârlig, clemă, inel) folosit pentru a suspenda, prinde sau fixa un obiect astfel încât să atârne; ca adjectiv, descrie un organism sau un organ vegetal/animal adaptat pentru prindere sau cățărare, cum sunt păsările agățătoare (din ordinul Piciformes, de exemplu ciocănitoarea) sau cârceii unor plante.
• Akashi — Nume propriu ce desemnează un oraș portuar istoric și un centru industrial important situat în prefectura Hyōgo din Japonia, pe coasta strâmtorii omonime; prin extensie, termenul este celebru la nivel mondial datorită podului Akashi-Kaikyō, una dintre cele mai mari și mai complexe structuri inginerești suspendate din lume, care face legătura peste strâmtoare între orașul Kobe și insula Awaji. Acest reper structural reprezintă un triumf al arhitecturii seismice moderne, fiind proiectat să reziste la cutremure devastatoare și taifunuri violente specifice arhipelagului nipon.
• anantapodoton — Figură de stil retorică sau eroare sintactică ce constă în lăsarea unei propoziții sau a unui enunț neterminat, prin omiterea corelativului așteptat dintr-o structură simetrică. Acest fenomen structural se produce atunci când vorbitorul introduce o subordonată condițională sau o structură de tipul 'pe de o parte', dar uită ori renunță intenționat să mai livreze partea a doua ('pe de altă parte' sau principala), lăsând fraza suspendată din punct de vedere logic, adesea pentru a mima un discurs spontan sau o stare de agitație emoțională.
• ancoraj — Dispozitiv, piesă sau ansamblu structural folosit pentru a fixa strâns o mașină, un element de construcție, un stâlp sau un cablu de o fundație solidă ori de un suport fix. În ingineria civilă, reprezintă sistemul ce asigură transmiterea eforturilor de întindere de la elementele structurale (cum sunt cablurile unui pod suspendat) la masivul de fundare.
• anin — A suspenda, a fixa sau a agăța un obiect de un suport situat la înălțime, astfel încât acesta să atârne liber; a prinde ușor o piesă vestimentară sau un element material într-un cârlig, cui ori ramură. În sens figurat, termenul descrie acțiunea de a atașa sau de a lega speranțe, gânduri ori sentimente de o anumită persoană, idee sau eveniment protector.
• anina — A suspenda, a prinde sau a agăța un obiect de un suport pentru a-l face să atârne; a fixa temporar sau definitiv o piesă materială de un element protector. În sens figurat, reprezintă acțiunea de a lega sau atașa speranțe, gânduri, iluzii ori sentimente intime de o anumită idee, persoană sau perspectivă viitoare.
• aninare — Acțiunea de a anina și rezultatul ei; proces fizic prin care un obiect este suspendat, fixat sau agățat de un suport aflat la înălțime pentru a atârna liber. În sens figurat și literar, reprezintă actul psihologic de atașare sau fixare a unor speranțe, gânduri ori sentimente profunde de o anumită persoană, idee, ideal sau promisiune protectoare.
• aninat — Care a fost suspendat, fixat sau agățat de un suport aflat la înălțime, astfel încât să atârne liber; prins ușor într-un cârlig, cui sau ramură. În sens figurat și literar, descrie o stare psihologică sau emoțională, făcând referire la speranțe, gânduri ori dorințe intime care sunt strâns legate sau dependente de o anumită idee, persoană sau promisiune protectoare.
• aninătoare — Dispozitiv, unealtă sau piesă mecanică de genul feminin utilizată pentru a suspenda, prinde ori agăța corpuri materiale; cârlig sau verigă specială de fixare suspendată. Ca adjectiv, descrie o structură, o plantă sau o componentă flexibilă care are proprietatea sau funcția de a se prinde și de a atârna pe un suport.
• aninător — Element mecanic de genul masculin, dispozitiv ori suport special conceput pentru a realiza suspendarea sau agățarea unor subansambluri fizice. Ca adjectiv, definește un obiect sau un factor structural care determină ori susține acțiunea de atârnare liberă a unui corp material pe un element de rezistență ridicată.