#mecanism

• acționa — A desfășura o activitate conștientă, a întreprinde o acțiune sau a face ceva cu un anumit scop; a exercita o forță, o influență sau o presiune structurală asupra unui obiect ori fenomen. În sens tehnic sau juridic, înseamnă a pune în mișcare un mecanism electronic ori a deschide o procedură legală (o acțiune în instanță) împotriva cuiva.
• acționat — Care a fost pus în mișcare, declanșat sau coordonat de o forță exterioară, un mecanism ori un motor; de asemenea, în sens juridic, desemnează persoana chemată în instanță în cadrul unui proces. Acest termen polivalent reflectă fie starea unui sistem tehnic activat energetic, fie calitatea unei entități legale împotriva căreia s-a deschis o acțiune civilă sau comercială.
• ajustabil — Care poate fi ajustat, potrivit sau reglat în funcție de necesități, dimensiuni, preferințe ori condiții externe; dispozitiv, mecanism sau obiect conceput structural pentru a permite modificarea controlată a parametrilor săi (lungime, înălțime, presiune, intensitate). Acest atribut garantează versatilitatea și adaptabilitatea unui produs într-un spectru larg de aplicații tehnice sau ergonomice.
• aldolizare — Reacție chimică de adiție nucleofilă prin care două molecule de compuși carbonilici (aldehide sau cetone), care posedă atomi de hidrogen în poziția alfa, se unesc pentru a forma o beta-hidroxialdehidă sau o beta-hidroxicetonă (un aldol). Acest proces structural reprezintă prima etapă din cadrul condensării aldolice și este fundamental în sinteza organică industrială și în rutele metabolice celulare.
• alergător — 1. Persoană (bărbat) care aleargă, în special un atlet care participă la curse de viteză, semifond, fond sau maraton. 2. Care se deplasează rapid, iute de picior. 3. În trecut, mesager pedestru rapid sau curier însărcinat cu transmiterea corespondenței urgente. 4. Dispozitiv tehnic, piesă mobilă dintr-un mecanism (ex. rotor) sau covor îngust și lung (traversă) folosit pentru protejarea pardoselii pe holuri.
• ambielaj — Ansamblu mecanic cinematic articulat dintr-un motor cu ardere internă sau dintr-un compresor, compus structural din arborele cotit (vilbrochen), biele, pistoane și bolțuri, având rolul fundamental de a transforma mișcarea rectilinie alternativă a pistoanelor în mișcare de rotație continuă a arborelui sau invers. Reprezintă un element vital supus unor solicitări termice și dinamice extreme în blocul motor.
• amorsare — Acțiunea de a amorsa și rezultatul ei; procesul de pregătire, inițiere, declanșare sau punere în funcțiune a unui sistem tehnic, a unui circuit electric ori a unei pompe hidraulice. În construcții, reprezintă aplicarea stratului de grund pentru închiderea porilor, iar în biologia moleculară definește atașarea oligonucleotidelor (primeri) pe catena de ADN matriță pentru a începe sinteza.
• anatomofiziologic — Care aparține sau se referă concomitent la structura anatomică și la funcționarea fiziologică a unui organ, a unui sistem sau a întregului organism viu. Acest termen subliniază unitatea indisolubilă dintre forma fizică a țesuturilor și rolul lor biochimic sau mecanic în menținerea vieții și a homeostaziei.
• antiblocare — Acțiunea de a împiedica blocarea unui mecanism, a unui sistem tehnic sau a unor roți și rezultatul ei; proces tehnologic sau electronic prin care se asigură mobilitatea și funcționarea continuă a unor componente mecanice aflate sub presiune. În industria auto, termenul definește funcția principală a sistemului de frânare asistat (ABS), care previne imobilizarea completă a roților în timpul frânărilor de urgență pentru a menține controlul direcției.
• aparat — Sistem tehnic, ansamblu mecanic, electronic sau optic conceput structural pentru a efectua o anumită operație ori funcție specializată; în anatomie, reprezintă un grup de organe care colaborează pentru îndeplinirea unei funcții fiziologice majore a organismului (aparatul digestiv); în politică și administrație, desemnează totalitatea funcționarilor și instituțiilor care asigură conducerea unui stat ori a unei organizații.
• aplecător — Dispozitiv mecanic, utilaj industrial sau unealtă specializată utilizată pentru a înclina, a bascula ori a întoarce piese grele, containere ori lingouri în timpul fluxului tehnologic; ca adjectiv, descrie un mecanism, un braț hidraulic ori un comportament care determină înclinarea fizică a unei structuri în raport cu un plan stabil.
• arcuș —
• aritmometru — Prima mașină de calcul mecanică industrială capabilă să efectueze cele patru operații aritmetice fundamentale (adunare, scădere, înmulțire și împărțire), brevetată în anul 1820 de francezul Thomas de Colmar. Acest dispozitiv robust, bazat pe cilindri cu dinți de lungimi variabile, a dominat birourile administrative și bancare din întreaga lume timp de aproape un secol, reprezentând bunicul tehnologic al calculatoarelor moderne de birou.
• armare — Acțiunea de a arma și rezultatul ei; introducere a unei armături de oțel, fibră sau alte materiale rezistente în masa unui element de construcție (cum ar fi betonul) pentru a-i spori rezistența structurală la întindere sau tracțiune. În sens militar ori mecanic, reprezintă pregătirea unei arme de foc, a unui dispozitiv sau a unui mecanism de declanșare prin tensionarea arcurilor interne pentru a-l aduce în stare de funcționare.
• articulat — Despre sunete, silabe sau cuvinte care sunt pronunțate clar, distinct și inteligibil, formând elementele de bază ale vorbirii umane; în gramatică, definește un substantiv sau adjectiv însoțit de un articol gramatical (hotărât sau nehotărât) pentru a-și exprima determinarea structurală. În anatomie și mecanică, descrie un sistem format din elemente independente unite prin articulații sau joncțiuni mobile, permițând mișcări unghiulare flexibile și rotații controlate.
• Artobolevski — Nume propriu slav, celebru în comunitatea științifică mondială datorită academicianului Ivan Ivanovici Artobolevski, savant renumit în domeniul teoriei mecanismelor și mașinilor. În ingineria structurală și bazele de date academice, termenul definește metodele de sinteză cinematică și clasificarea structurală a mecanismelor complexe utilizate în automatizare.
• asvârlitor — Persoană care aruncă sau lansează ceva cu putere; dispozitiv mecanic ori armă primitivă folosită în trecut pentru proiectarea la distanță a pietrelor, sulițelor sau altor proiectile. Ca adjectiv, descrie un element sau un mecanism care are proprietatea ori funcția de a propulsa sau azvârli cu violență în spațiu.
• autoamăgi — A se amăgi pe sine însuși în mod deliberat sau inconștient, încercând să se convingă de adevărul unei situații false, ireale ori favorabile, pentru a evita o realitate dureroasă, o dezamăgire sau un adevăr incomod; a-și crea singur iluzii deșarte.
• autoamăgire — Acțiunea de a se autoamăgi sau rezultatul ei; proces psihologic prin care o persoană își ascunde adevărul și își cultivă propriile iluzii ori credințe false pentru a se proteja de un stres emoțional, de o realitate dură sau de un eșec; mințire de sine.
• autoamăgit — Care s-a amăgit singur, hrănindu-se cu iluzii deșarte sau acceptând o situație falsă ca fiind adevărată pentru a evita confruntarea cu o realitate dureroasă ori inconfortabilă; cuprins de o minciună de sine dăunătoare sau de o iluzionare persistentă.