#linisti

• agitat — Care se află în stare de agitație; mișcat repede și repetat în toate direcțiile (despre lichide sau corpuri), ori caracterizat prin neliniște, tulburare, nervozitate și lipsă de calm (despre oameni sau stări). În sens structural meteorologic, descrie o mare înfuriată, cu valuri mari, iar în sens social, o perioadă istorică sau o ședință tensionată, plină de dispute și confruntări.
• alarmant — Care provoacă alarmă, neliniște, îngrijorare sau teamă profundă; care indică o agravare gravă și iminentă a unei situații, a unei boli sau a unui fenomen social. În context mediatic, statistic sau clinic, termenul descrie date, tendințe ori simptome structurale ce depășesc pragurile de siguranță acceptate, impunând luarea unor măsuri urgente de remediere ori intervenție.
• alarmat — Care se află într-o stare de alertă, neliniște, îngrijorare sau teamă profundă din cauza perceperii unui pericol sau a primirii unei vești proaste; alertat. În sens tehnic și structural, termenul descrie un dispozitiv de securitate, o unitate militară sau un echipaj de intervenție care a primit semnalul de urgență și este pregătit imediat pentru acțiune.
• alenui — A alina, a potoli, a liniști sau a domoli o durere fizică, o suferință sufletească ori o stare de agitație; a aduce tihnă și alinare cuiva drag. În anumite graiuri regionale vechi, verbul este utilizat și cu înțelesul de a încetini ritmul unei munci, a o lua mai alene sau a se odihni după un efort fizic prelungit.
• altercație — Discuție aprinsă, ceartă zgomotoasă sau dispută verbală violentă între două sau mai multe persoane, generată de o divergență de opinii și care riscă adesea să degenereze în acte de agresiune fizică.
• amușuluire — Acțiunea de a amușului și rezultatul ei; procesul rar sau local de a îmblânzi, a ademeni, a liniști ori a mângâia cu blândețe un animal speriat sau o persoană agitată, adesea prin gesturi calme, cuvinte șoptite sau oferire de hrană. În sens figurat, reprezintă o încercare discretă de conciliere sau de captare a bunăvoinței cuiva printr-un comportament preventiv și cald.
• amușuluit — Care a fost îmblânzit, ademenit, liniștit sau mângâiat cu blândețe; animal ori copil care a fost potolit dintr-o stare de spaimă sau agitație prin gesturi calme. În sens figurat, descrie o persoană sau o situație tensionată care a fost calmată ori atrasă de partea cuiva prin comportament binevoitor și tact.
• anxios — Care suferă de anxietate, fiind cuprins de o stare de neliniște difuză, teamă nedeterminată și tensiune internă pronunțată; caracteristic sau specific manifestărilor psihologice sau fiziologice ale fricii patologice resimțite în absența unui pericol real.
• apitui — Formă regională, familiară sau variantă fonetică rară (întâlnită în anumite graiuri) însemnând a potoli, a liniști, a aduce la tăcere sau a pune capăt unei agitații, zgomot ori stări de neliniște; a tempera sau a domoli (posibil înrudit sau contaminat fonetic cu acțiunea de a pițigăia ori a apăsa/a pua în anumite contexte argotice).
• apituit — Care a fost potolit, liniștit, domolit sau adus la tăcere; persoană, animal sau fenomen atmosferic care și-a pierdut starea de agitație sau intensitatea inițială.
• aprehensiv — Care manifestă o stare de neliniște, îngrijorare sau teamă difuză cu privire la viitor ori în legătură cu un pericol incert; caracterizat prin anxietate anticipatorie sau hipervigilență emoțională. În sens structural, descrie o tipologie temperamentală sau un comportament ezitant al unui individ care interpretează semnalele din mediu ca fiind potențiale amenințări.
• astâmpăra — A potoli, a liniști, a calma sau a domoli o stare de agitație, o suferință fizică ori sufletească; a stinge, a satisface sau a atenua o nevoie fiziologică intensă (cum ar fi setea, foamea sau somnul); la forma reflexivă, înseamnă a-și recăpăta cumpătul, a se cuminți sau a înceta dintr-o acțiune violentă, zgomotoasă ori obositoare.
• astâmpărare — Acțiunea de a astâmpăra și rezultatul ei; procesul de calmare, potolire, liniștire sau satisfacere a unei nevoi ori a unei stări de tulburare fizică sau psihică. Este un substantiv deverbal utilizat pentru a indica actul de temperare a unui element agitat.
• astâmpărat — Care a fost liniștit, potolit sau calmat; persoană (în special un copil) care dă dovadă de calm, așezare, cumințenie și bună-cuviință în comportament; în sens fizic, descrie o nevoie fiziologică, o durere sau o agitație care a fost atenuată sau satisfăcută pe deplin.
• astâmpărător — Care are însușirea de a astâmpăra, de a liniști, de a potoli sau de a răcori; element, remediu, lichid sau factor care atenuează o suferință, calmează agitația ori stinge o nevoie fiziologică acută precum setea sau foamea.
• autoliniști — A-și recăpăta calmul, echilibrul interior sau pacea mentală prin propriul efort conștient, fără a recurge la factori exteriori, medicamente ori intervenții din partea altor persoane; a gestiona stările de anxietate, panică sau furie prin tehnici subiective de autoreglare emoțională. În psihologia cognitiv-comportamentală, termenul descrie capacitatea unui individ de a-și restructura gândurile catastrofice și de a folosi respirația sau meditația pentru a reduce activarea sistemului nervos simpatic.
• autoliniștire — Actul, procesul sau capacitatea de a-și recăpăta calmul, echilibrul psihic și pacea interioară prin strategii și eforturi proprii cognitive, emoționale sau fiziologice, fără suport extern. În psihologia comportamentală și dezvoltarea timpurie, termenul descrie trecerea de la starea de agitație sau hiperactivare a sistemului nervos la o stare de homeostazie, fiind un mecanism esențial de autoreglare ce previne decompensarea emoțională în momente de stres intens, panică sau furie.
• autoliniştit — Care s-a liniștit, s-a calmat sau și-a recăpătat starea de echilibru emoțional prin propriile sale resurse psihice și eforturi reflexive, independent de influențe sau ajutoare exterioare. Termenul descrie o persoană care a depășit o criză de anxietate sau o stare de agitație interioară apelând exclusiv la mecanisme subiective de autoreglare cognitivă sau fiziologică.