#izolat

• acvifug — Care respinge apa, impermeabil; strat geologic compact (cum ar fi argilele dense, marnele sau granitele nefisurate) care nu conține și nu permite circulația sau infiltrarea apei, acționând ca o barieră naturală izolatoare; ca adjectiv, se aplică și materialelor tehnice tratate pentru hidroizolație. Acest element structural este esențial în hidrogeologie deoarece delimitează și protejează acviferele subterane.
• adiabatism — Proprietate structurală, stare sau regim de funcționare a unui sistem termodinamic caracterizat prin absența totală a schimbului de căldură cu mediul înconjurător. Acest concept teoretic stă la baza modelării unor mașini termice de înaltă eficiență și a explicării fenomenelor atmosferice de transformare rapidă a energiei fără pierderi termice exterioare.
• ainu — Membru al unei populații indigene paleo-siberiene din arhipelagul japonez, localizată istoric în insula Hokkaido, în Sahalin și în insulele Kurile, caracterizată structural prin trăsături antropologice distincte de cele ale populației majoritare nipone și printr-o cultură ancestrală profund legată de venerarea naturii și a spiritelor animalelor. Ca adjectiv, descrie elementele culturale, tradițiile religioase, organizarea socială tribală sau sistemul lingvistic izolat specific acestei comunități etnice unice.
• aju — Cuvânt extrem de rar, întâlnit ca nume propriu toponimic sau hidronimic în geologia internațională ori ca element lexical preluat din dialecte afro-asiatice sau amerindiene; de asemenea, poate apărea ca o prescurtare tehnică, un acronim administrativ modern ori o eroare de tipar într-o bază de date în format minified în locul unor pronume precum 'ajuns' sau 'ajutor'.
• amiant — Varietate de azbest cu fibre lungi, flexibile și mătăsoase, de culoare albă-verzui, rezistentă la temperaturi înalte și la acțiunea acizilor. Din punct de vedere structural, este un silicat natural de calciu și magneziu utilizat în trecut pe scară largă la fabricarea țesăturilor ignifuge, a izolatorilor termici și a materialelor de construcții, dar restricționat modern din cauza toxicității sale pulmonare severe.
• amiantă — Formă feminină rară sau variantă regională admisă pentru mineralul amiant; definește aceeași rocă fibroasă incombustibilă din clasa silicaților naturali, utilizată ca materie primă izolatoare în aplicațiile industriale tradiționale.
• aminoplast — Denumire generică atribuită materialelor plastice sintetice, de tipul rășinilor termoreactive, obținute prin polycondensarea unei baze azotate (cum sunt ureea, melamina sau tioureea) cu o aldehidă, în special cu formaldehida. Datorită structurii lor reticulate tridimensionale, aceste produse prezintă o duritate ridicată, rezistență termică și proprietăți izolatoare excelente, fiind utilizate masiv în fabricarea obiectelor turnate, a izolatorilor electrici și a laminatelor.
• Andaman — Arhipelag format dintr-un lanț de insule vulcanice și coraliene situate în estul Oceanului Indian, separând Marea Andaman de Golful Bengal, ce aparțin politic de India (ca parte a Teritoriului Unionist al Insulelor Andaman și Nicobar). Regiunea este renumită global pentru biodiversitatea sa marină și terestră spectaculoasă, pădurile tropicale virgine și protejarea unor triburi indigene izolate, aflate în stadii arhaice de dezvoltare preistorică.
• antifonat — Care a fost acoperit cu un strat de antifon sau cu materiale izolatoare fonic pentru a împiedica propagarea zgomotelor și vibrațiilor; ca substantiv neutru, desemnează însăși lucrarea, rezultatul sau procesul finalizat de insonorizare a unei suprafețe ori a unui vehicul.
• antihârț — Care este conceput structural sau tratat pentru a preveni, reduce ori opri hârțâirea (producerea unor zgomote sacadate, vibrații parazite sau frecări aspre intermitente) în mecanismele aflate în mișcare. În sens industrial, descrie un dispozitiv de amortizare, o garnitură elastică sau un aditiv de lubrifiere proiectat structural pentru a stabiliza piesele mecanice fine și a elimina micro-șocurile acustice.
• antitermic — Care combate, reduce sau reglează febra ridicată (în sens medical) ori care oprește, izolează și rezistă la acțiunea directă a căldurii și a temperaturilor extreme (în sens tehnic). Ca medicament (antipiretic), acționează asupra centrilor termoreglatori din creier pentru a scădea temperatura corpului; ca material industrial, funcționează ca un scut protector împotriva propagării fluxului termic.
• anvelopant — Care înconjoară, îmbracă, acoperă sau izolează complet o structură, un corp sau un ansamblu de elemente; în matematică și fizică, descrie o curbă, o suprafață sau o funcție (anvelopă) care este tangentă la o întreagă familie de alte curbe ori forme înrudite, definindu-le perimetrul exterior maxim.
• anvelopare — Acțiunea de a anvelopa și rezultatul ei; procesul tehnic și constructiv de îmbrăcare, acoperire sau izolare exterioară a unei structuri; în construcții, se referă în mod specific la izolarea termică a fațadelor, acoperișurilor și ferestrelor unei clădiri (anveloparea blocului) pentru a eficientiza consumul de energie.
• anvelopat — Care a fost supus procesului de anvelopare; clădire, bloc sau casă care a primit o izolație termică exterioară completă la nivelul fațadelor și al acoperișului; element industrial sau cablu electric îmbrăcat într-un înveliș protector etanș.
• apastop — Denumire tehnică sau comercială utilizată pentru a desemna un dispozitiv, o supapă de siguranță ori un material hidroizolant special conceput structural pentru a opri instantaneu fluxul, scurgerea sau infiltrarea apei în instalațiile sanitare ori prin pereții clădirilor.
• asbest — Formă ortografică mai veche, variantă lexicală sau neologism utilizat pentru azbest, desemnând un grup de minerale silicate naturale, cu structură fibroasă, remarcabile prin rezistența lor extremă la temperaturi înalte, foc, acizi și tracțiune mecanică. În trecut, datorită calităților sale izolatoare structurale excelente, a fost utilizat pe scară largă în industria construcțiilor și a echipamentelor de protecție, fiind ulterior restricționat din cauza toxicității ridicate a fibrelor sale la inhalare.
• asfalt — Amestec natural sau artificial de bitum și materii minerale granuloase, de culoare neagră sau brună-închisă, utilizat în mod structural ca liant impermeabil pentru pavarea drumurilor, hidroizolarea construcțiilor sau fabricarea unor lacuri protectoare. În sens colocvial, desemnează suprafața carosabilă a unei străzi sau a unei șosele modernizate.
• asfaltit — Varietate naturală de bitum solid, de culoare neagră sau brun-închisă, cu luciu mătăsos ori vitros și spărtură concoidală, formată prin oxidarea și polimerizarea naturală a petrolului în straturile scoarței terestre. Acest mineral hidrocarbonat are un punct de topire ridicat (între 110 și 200 de grade Celsius) și este utilizat industrial la fabricarea lacurilor izolatoare, a vopselelor speciale, a maselor plastice și a izolațiilor electrice de înaltă performanță.
• autarhism — Curent de gândire politică sau filozofică derivat din principiul autarhiei, care promovează și justifică izolarea voită a unei comunități ori a unui stat și organizarea sa pe baze stricte de autosuficiență; doctrină care plasează independența absolută față de influențele, resursele și piețele externe ca valoare supremă pentru conservarea identității și suveranității structurale.
• autoadeziv — Care posedă o suprafață acoperită cu o substanță lipicioasă (adeziv) specială, capabilă să se fixeze strâns prin simplă apăsare sau contact pe un alt suport (hârtie, plastic, perete), fără a necesita umezire prealabilă ori aplicarea unui alt strat de clei exterior.