#informatica

• a aborta — A pierde sau a întrerupe în mod prematur, spontan ori provocat, evoluția unei sarcini (avort); (în informatică și tehnologie, prin extensie modernă) a opri forțat executarea unui program, a unui script sau a unei operațiuni tehnice înainte de finalizarea sa completă; (în sens figurat, livresc) a eșua în realizarea unui plan, a unui proiect sau a unei acțiuni în fazele sale incipiente.
• abort — Comandă, acțiune sau procedură de urgență utilizată în informatică, programare și tehnologie aerospațială pentru a opri forțat și imediat un proces, o execuție de cod, o aplicație software sau o misiune operațională înainte de finalizarea sa firească; (în medicină, livresc) termen rar preluat din engleză sau latină utilizat ca sinonim pentru avort sau întrerupere prematură a evoluției unui embrion ori a unui proces patologic.
• abortare — Acțiunea de a aborta sau de a întrerupe prematur un proces; pierderea spontană sau provocată a unei sarcini (termen medical utilizat ca sinonim modern pentru avortare); (în informatică și tehnologie) procesul de oprire forțată și imediată a executării unui program, a unui script, a unei tranzacții de date sau a unei misiuni operaționale înainte de finalizarea programată; (în sens figurat) eșuarea timpurie a unui plan sau proiect.
• abstractizare — Operația mentală sau procesul prin care se separă esențialul de neesențial, extrăgându-se însușirile generale și comune ale unei clase de obiecte și ignorându-se trăsăturile lor particulare, concrete sau accidentale. În informatică, reprezintă tehnica de a ascunde detaliile complexe de implementare din spatele unei interfețe simple, facilitând dezvoltarea sistemelor software.
• actualiza — A face ca un lucru să devină actual, adaptat sau conform cu realitatea și cerințele momentului prezent; a reînnoi, a moderniza sau a aduce la zi date, informații sau sisteme de operare. În sens filosofic sau lingvistic, înseamnă a trece o potențialitate, o idee sau o unitate lexicală din stare virtuală în stare de act, realizând-o în mod concret într-un context dat.
• actualizabil — Care poate fi actualizat; un sistem, un document sau o structură de date concepută special pentru a permite modificări, adăugiri sau modernizări ulterioare. În context tehnic, descrie o proprietate esențială a arhitecturilor software flexibile, care pot primi îmbunătățiri fără a necesita o reinstalare completă a sistemului de bază.
• actualizator — Persoană, program software sau element structural care efectuează o actualizare, aducând un sistem, o bază de date ori un concept la stadiul curent. În lingvistică, se referă la un instrument gramatical sau morfosintactic (cum ar fi articolul ori timpurile verbale) care transpune o unitate lexicală virtuală din dicționar în enunțul concret, transformând limba în vorbire.
• adaptiv — Care are capacitatea de a se adapta sau de a asigura adaptarea; flexibil și ajustabil în funcție de modificările mediului înconjurător. În informatică și automatică, se folosește adesea ca sinonim pentru adaptativ, descriind sisteme, filtre sau algoritmi capabili să își modifice dinamic proprietățile matematice interne pentru a optimiza performanțele în timp real.
• adaptor — Dispozitiv, piesă intermediară sau circuit electronic care permite conectarea, utilizarea comună sau compatibilizarea a două aparate, componente ori sisteme cu caracteristici structurale sau funcționale diferite. În informatică, termenul poate descrie un model de proiectare software sau o componentă hardware care translatează interfața unei clase ori a unui port în conformitate cu cerințele unui alt sistem.
• adăugare — Acțiunea de a adăuga și rezultatul ei; procesul structural, tehnic sau administrativ prin care se suplimentează o listă, se extinde un text sau se introduce un element nou într-un ansamblu existent. În bazele de date, reprezintă operațiunea de inserare (INSERT) a unei înregistrări noi într-un tabel.
• adiacență — Stare sau proprietate a două elemente geometrice, structuri matematice ori entități spațiale de a fi adiacente, adică învecinate, alăturate sau direct conectate printr-o frontieră comună ori o latură. În teoria grafurilor din informatică, acest fenomen structural desemnează legătura directă dintre două noduri unite printr-o singură muchie, fiind baza de calcul pentru algoritmii de parcurgere și stocare a rețelelor.
• administrabil — Care poate fi administrat, condus, gestionat sau controlat fără dificultăți majore; care se pretează unei structuri de organizare eficiente. În informatică și rețele, se referă la un echipament (cum ar fi un switch) sau la o platformă software care permite configurarea, monitorizarea și controlul parametrilor de funcționare de către un administrator.
• administrare — Acțiunea de a administra și rezultatul ei; gestionarea, conducerea, organizarea și supravegherea activităților unei entități juridice ori a unor bunuri. În medicină, reprezintă actul introducerii unei substanțe medicamentoase în organism, iar în informatică, ansamblul de operațiuni de mentenanță și configurare a unui sistem.
• administrator — Persoană fizică sau juridică desemnată în mod legal să conducă, să gestioneze, să reprezinte și să administreze patrimoniul, activele și operațiunile zilnice ale unei companii, instituții publice ori rețele informatice. Poartă răspunderea juridică directă pentru deciziile luate în numele entității pe care o patronează.
• adresabilitate — Capacitatea sau proprietatea unui sistem, serviciu sau produs de a se îndrepta către un public țintă specific ori de a fi accesat și utilizat de o anumită categorie de consumatori. În medicina socială și managementul spitalicesc, termenul indică gradul de orientare și solicitare a serviciilor medicale de către pacienți. În informatică, reprezintă însușirea unor locații de memorie sau periferice de a primi adrese unice în vederea procesării.
• afișa — 1. A pune un afiș, o înștiințare sau un anunț într-un loc public pentru a fi văzut de toată lumea. 2. În informatică, a prezenta date, texte sau imagini pe ecranul unui monitor ori pe un dispozitiv electronic de redare. 3. Sub formă reflexivă sau tranzitivă (figurat), a manifesta în mod ostentativ, public sau demonstrativ un sentiment, o calitate, o opțiune ori o relație, cu scopul de a atrage atenția sau de a epata.
• afișabil — Care poate fi afișat, expus sau prezentat în mod vizibil pe un ecran electronic, pe un monitor, pe un panou publicitar sau pe orice alt dispozitiv de redare a informației. În programare și design digital, termenul descrie datele, caracterele sau elementele grafice care îndeplinesc condițiile tehnice de formatare și compatibilitate pentru a fi randate corect și făcute accesibile utilizatorului.
• afișare — Acțiunea de a afișa și rezultatul ei. 1. Expunere publică, oficială sau comercială a unui anunț, a unei liste ori a unui poster într-un loc special amenajat. 2. În informatică, procesul de randare și prezentare vizuală a datelor, textelor, elementelor grafice sau ferestrelor de aplicație pe ecranul unui dispozitiv electronic.
• afișat — 1. Care a fost pus, lipit sau expus într-un loc public, pe un panou sau avizier pentru a fi citit ori văzut de toată lumea; anunțat oficial. 2. În informatică, descrie datele, imaginile sau textele făcute vizibile pe ecranul unui dispozitiv electronic. 3. În sens figurat și comportamental, termenul califică un sentiment, o atitudine sau o relație manifestată în mod ostentativ ori etalată public cu scopul deliberat de a atrage atenția.
• agregare — Acțiunea de a (se) agrega și rezultatul ei; procesul prin care elemente independente, date numerice, celule biologice sau fragmente minerale sunt reunite într-un tot coerent ori într-o masă unică. În bazele de date și programare, agregarea reprezintă o tehnică prin care datele sunt grupate pentru a efectua operații statistice globale (cum ar fi sume sau medii), reducând volumul de informație procesată.