#comună

• Acâș — Comună și sat de reședință în județul Satu Mare, Transilvania, România, situată pe râul Crasna. Localitatea este recunoscută istoric la nivel național și european pentru biserica sa timpurie în stil romanic (secolul al XIII-lea), ridicată inițial ca mănăstire benedictină, precum și pentru stațiunea balneară cu ape termale acratoterme iodurate, folosită în tratamente terapeutice.
• Acățari — Comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din reședința cu același nume și alte opt sate componente. Localitatea, atestată documentar încă din secolul al XIV-lea sub denumiri ce făceau referire la pădurile de salcâmi sau vegetația specifică zonei (legat etimologic de cuvântul 'acățar'), este cunoscută istoric pentru comunitatea sa multiculturală, meșteșugurile tradiționale transilvănene și poziționarea strategică pe râul Niraj.
• Adămuș — Localitate și comună situată în județul Mureș, Transilvania, România, amplasată pe râul Târnava Mică; atestată documentar încă din Evul Mediu (anul 1305). Toponimul reprezintă de asemenea și un nume de familie derivat prin sufixare diminutivală sau hipocoristică de la rădăcina Adam, purtând o rezonanță istorică profundă legată de comunitățile multietnice din regiune și de arhitectura bisericilor fortificate învecinate.
• Adâncata — Numele mai multor localități și comune din spațiul românesc și est-european, cum ar fi comuna Adâncata din județul Suceava, România, sau localități din Ucraina (regiunea Cernăuți). Toponimul este de origine descriptivă, indicând așezarea geografică a vetrei satului într-o vale adâncă, depresionară ori pitorească, mărginită de dealuri sau codri bătrâni.
• Adunați — Toponim românesc ce desemnează localități rurale din România, cum este comuna Adunați din județul Prahova, sau sate omonime din județe precum Dolj sau Argeș. Ca formă verbală din limba modernă, reprezintă persoana a II-a plural a prezentului indicativ, a conjunctivului sau a imperativului pentru verbul 'a aduna', utilizată ca ordin, îndemn sau constatare a acțiunii unui grup de a strânge elemente dispersate ori de a se concentra.
• Adunații-Copăceni — O comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Adunații-Copăceni (reședința), Darvari, Mogoșești și Varlaam. Localitatea este amplasată pe malul râului Argeș, la sud de municipiul București, pe DN5, fiind o zonă cu o dinamică imobiliară și economică accentuată datorită apropierii de capitală și proiectelor de infrastructură regională.
• Afumați — Numele unor localități din România, cea mai cunoscută fiind comuna din județul Ilfov, situată în nord-estul Capitalei. De asemenea, reprezintă pluralul adjectivului/participiului 'afumat' și numele unei comune din județul Dolj; etimologia este legată istoric de practicarea intensivă a afumării produselor alimentare ori de un refugiu ascuns în fum în timpul invaziilor.
• Agăș — Numele unei comune și al localității sale de reședință situate în județul Bacău, regiunea Moldova, România, amplasată de-a lungul văii râului Trotuș, între Munții Tarcău și Munții Ciucului. Localitatea este recunoscută pentru peisajele sale montane spectaculoase, resursele forestiere bogate și arhitectura tradițională specifică zonei subcarpatice, având o istorie legată de exploatarea lemnului și de rutele comerciale transcarpatice.
• Aghireșu — Numele unei comune din România, situată în județul Cluj, alcătuită din unsprezece sate (printre care și reședința Aghireșu-Fabrici). Reprezintă un nod feroviar istoric și o zonă geografică deluroasă din nord-vestul Transilvaniei, cunoscută în trecut pentru exploatările sale miniere de cărbune brun, ghips și argile caolinoase.
• Agrij — Numele unei comune și al satului său de reședință din județul Sălaj, Transilvania, România. De asemenea, termenul desemnează râul Agrij, un curs de apă de importanță locală, afluent de stânga al râului Someș, care străbate Depresiunea Almaș-Agrij și dă identitate structurală întregii văi geografice înconjurătoare.
• Aita Mare — Nume propriu geografic ce desemnează o comună din județul Covasna, regiunea Transilvania, situată în zona depresionară a Baraoltului, precum și satul de reședință omonim. Localitatea deține o importanță istorică și culturală remarcabilă în spațiul multicultural carpatic, fiind atestată documentar încă din secolul al XIV-lea și recunoscută internațional pentru biserica sa unitariană fortificată (monument istoric de secol XIV-XVI), ce reflectă elemente de arhitectură defensivă medievală specifice comunităților secuiești din zonă.
• Aiton — Nume propriu geografic ce desemnează o comună din județul Cluj, regiunea Transilvania, situată în zona Dealurilor Feleacului, precum și satul de reședință omonim. Localitatea deține o importanță istorică și arheologică remarcabilă în spațiul carpatic, fiind locul unde a fost descoperit faimosul miliari de la Aiton (un stâlp miliars roman din anul 108 d.Hr.), care atestă documentar construcția drumului strategic daco-roman dintre Potaissa și Napoca, reprezentând o dovadă structurală fundamentală a organizării administrative imperiale în provincia Dacia.
• Albac — Comună turistică importantă situată în județul Alba, Transilvania, România, amplasată în bazinul superior al râului Arieșul Mare, în inima Munților Apuseni. Localitatea este recunoscută la nivel național pentru peisajele sale montane spectaculoase, conservarea meșteșugurilor tradiționale ale moților, precum prelucrarea lemnului, și rolul istoric activ în timpul răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan.
• Albești — Numele a numeroase localități (comune și sate) din România, răspândite în județe precum Constanța, Botoșani, Mureș, Vaslui, Teleorman, Buzău și Ialomița. Scris cu majusculă, acest oiconim de bază individualizează așezări rurale sau administrative recunoscute istoric, a căror denumire derivă din patronimicul Albu sau din fondul cromatic autohton 'alb'.
• Albești-Paleologu — Comună administrativă importantă situată în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Albești-Muru, Albești-Paleologu (reședința), Cioceni, Vadu Părului și Călinești. Localitatea este amplasată într-o zonă viticolă de renume, fiind un nod rutier regional de bază pe traseul național care leagă Ploieștiul de Buzău.
• Albeștii de Argeș — Comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Albeștii de Argeș (reședința), Albeștii Pământeni, Brătești, Doblea, Dobrotu, Dumirești și Florieni. Localitatea este situată în zona deluroasă a județului, pe cursul râului Argeș, în imediata apropiere a municipiului Curtea de Argeș, fiind recunoscută pentru tradițiile sale rurale, agroturism și livezile întinse de pomi fructiferi.
• Albeștii de Muscel — Comună situată în partea de nord a județului Argeș, Muntenia, România, formată din satele Albești (reședința) și Cândești. Localitatea este amplasată în zona istorică a Muscelului, la poalele Munților Iezer-Păpușa, fiind renumită pe plan național pentru carierele sale de calcar numit 'piatră de Albești', utilizată istoric în sculptură și arhitectură monumentală.
• Alboiu — Numele unei comune și al unui sat din județul Olt, România; nume de familie românesc răspândit în regiunile istorice extracrapatice, derivat prin sufixare onomastică de la adjectivul cromatic 'alb', utilizat istoric pentru a desemna așezări luminoase sau persoane cu tenul deschis.
• Alchemilla vulgaris — Specie tip de plantă erbacee perenă din genul Alchemilla (familia Rosaceae), cunoscută popular sub numele de crețișoară comună sau crețișoară. Este o plantă structural deosebită, cu frunze palmat-lobate și margini dințate, acoperite cu perișori fini, și flori mici, galben-verzui, grupate în inflorescențe cmoase; este recunoscută istoric în fitoterapie pentru proprietățile sale astringente, hemostatice și curative în afecțiunile ginecologice.
• Alexeni — Comună și localitate în județul Ialomița, Muntenia, România, situată în Câmpia Bărăganului, pe malul stâng al râului Ialomița. Localitatea este recunoscută din punct de vedere istoric și militar pentru fostul aerodrom militar din apropiere, transformat ulterior în bază de aviație utilitară și spațiu pentru diverse activități tehnice sau evenimente sportive aeronautice.