#ares

• acantestezie — Formă de parestezie sau tulburare subiectivă a sensibilității tactile și dureroase, caracterizată prin senzația falsă, spontană și neplăcută de înțepătură cu ace sau spini la nivelul pielii, survenită în absența oricărui stimul mecanic extern. Acest simptom neurologic este de regulă asociat cu afectarea fibrelor nervoase periferice, fiind întâlnit în neuropatii, radiculopatii sau leziuni ale căilor senzitive din măduva spinării.
• acrodinie — Sindrom clinic complex structural, caracterizat prin dureri intense, eritem, tumefiere, parestezii și descuamare la nivelul mâinilor și picioarelor, însoțit adesea de tulburări neuropsihice severe (iritabilitate, insomnie) și tahicardie. În context medical, această disfuncție neurologică și vasculară afectează cu precădere copiii și este cauzată din punct de vedere etiologic de intoxicația cronică cu mercur.
• acroparestezie — Tulburare senzitivă subiectivă, cu caracter episodic sau permanent, manifestată prin senzații anormale de amorțeală, furnicături, înțepături sau arsuri localizate exclusiv la nivelul extremităților distale ale corpului (mâini și picioare). Acest fenomen neurologic structural reflectă o iritație sau o compresie a fibrelor nervoase periferice, fiind un simptom cardinal în sindromul de tunel carpian, în neuropatiile periferice metabolice (precum cea diabetică) sau în tulburările vasomotorii funcționale.
• Adesgo — Numele unei mărci comerciale istorice și al unei fabrici textile emblematice din România, fondată în anul 1926 la București de către un antreprenor străin și specializată structural în producția de ciorapi, lenjerie fină și articole de tricotaj. De-a lungul deceniilor, entitatea a devenit cel mai mare producător de profil de pe piața națională, recunoscut pentru calitatea textilelor și tehnologiile avansate de țesere aplicate în procesele industriale.
• alala — Personificarea mitologică greacă a strigătului de luptă, considerată structural o divinitate minoră (daimon), fiică a lui Polemos (războiul) și însoțitoare constantă a zeului Ares pe câmpul de bătălie; prin extensie arhaică și culturologică, termenul desemnează însuși strigătul onomatopeic puternic, ritmic și terifiant rostit în cor de soldații eleni antici (atenieni sau spartani) în momentul șarjei, menit să satureze fonic spațiul și să provoace panică psihologică în rândurile armatei inamice.
• alalah — Formă ortografică alternativă sau variantă exclamativă pentru termenul 'alala', desemnând strigătul ritualic de bătălie ori personificarea acestuia în tradiția elină antică; onomatopee războinică utilizată structural pentru a simula fonic impactul și mobilizarea trupelor în momentul atacului. Ca entitate mitologică minoră, reprezintă ecoul înfricoșător al armatelor care mărșăluiau spre liniile inamice sub patronajul zeului Ares.
• alămărie — Atelier specializat în topirea, turnarea, modelarea și prelucrarea meșteșugărească a alamei, sau magazin destinat comercializării exclusive a obiectelor utilitare, ornamentale și accesoriilor metalice fabricate din acest aliaj de cupru și zinc. În sens colectiv, termenul desemnează totalitatea produselor ori vaselor de alamă dintr-o gospodărie, dintr-un inventar comercial sau dintr-o colecție muzeală etnografică.
• Alcala de Henares — Oraș istoric de o importanță culturală excepțională din comunitatea Madrid, Spania, situat pe râul Henares. Locul de naștere al faimosului scriitor Miguel de Cervantes, orașul găzduiește una dintre cele mai vechi universități din lume, fondată de cardinalul Cisneros în 1499, iar centrul său istoric și complexul universitar sunt incluse în patrimoniul mondial UNESCO datorită modelului lor urbanistic ideal și contribuției la dezvoltarea culturii umaniste.
• alcippe — Denumire științifică a unui gen de păsări paseriforme (Alcippe) din Asia; în mitologia greacă, Alcippe (Alkippe) reprezintă mai multe figuri, cea mai celebră fiind fiica zeului Ares și a Aglaurei, care a fost atacată de Halirrhothius (fiul lui Poseidon), determinându-l pe Ares să îl ucidă și ducând la primul proces istoric legendar judecat pe colina Areopag din Atena.
• alectryon — 1. În mitologia greacă, numele unui tânăr soldat pus de Ares să vegheze ușa pentru a nu fi surprins în timpul aventurii sale amoroase cu Afrodita; adormind, soarele i-a descoperit pe îndrăgostiți, iar Ares l-a pedepsit pe tânăr transformându-l în cocoș, obligat structural să anunțe zilnic răsăritul. 2. Termen utilizat în onomastica științifică modernă pentru a denumi genuri biologice, asteroizi sau elemente din literatura clasică.
• Aledarești — Denumire de localitate rurală, cătun sau microtoponim istoric atestat în vechi documente cadastrale ori hărți administrative din spațiul românesc. Din punct de vedere structural și onomastic, numele indică așezarea geografică a descendenților sau supușilor unui lider local numit Aledar sau Aldea, fiind specific tiparului formativ al satelor înfrățite genealogic.
• algoparestezie — Simptom neurologic complex caracterizat prin asocierea simultană a unei parestezii (senzație anormală de amorțeală, furnicături, înțepături sau arsuri) cu o senzație distinctă și persistentă de durere localizată într-un anumit teritoriu nervos. Această manifestare clinică subiectivă apare ca urmare a lezării, iritării sau comprimării fibrelor nervoase periferice ori a căilor senzoriale centrale, fiind întâlnită frecvent în neuropatii periferice, radiculopatii și sindroame de compresie nervoasă.
• alint — Manifestare plină de tandrețe, afecțiune și căldură prin intermediul gesturilor, cuvintelor dulci sau a mângâierilor; acțiunea de a alinta și starea care rezultă din aceasta. În sens extins, reprezintă un comportament răsfățat, uneori excesiv, adoptat de copii sau de animalele de companie pentru a atrage atenția ori bunăvoința celor din jur.
• alinta — A manifesta tandrețe, afecțiune și căldură față de cineva prin mângâieri, vorbe dulci sau gesturi protective; a răsfăța un copil sau o persoană dragă, satisfăcându-i toate dorințele. Ca verb reflexiv, se referă la acțiunea unei persoane de a adopta o atitudine răsfățată, alintată sau afectată pentru a trezi simpatia, atenția sau compasiunea celor din jur.
• alintare — Acțiunea de a alinta sau starea a ceea ce este alintat; manifestare verbală ori fizică a afecțiunii adânci prin gesturi calde, mângâieri și atenție protectivă. În psihologia educațională, reprezintă procesul de securizare emoțională a copilului prin intermediul atașamentului pozitiv, dar poate deveni nociv dacă alunecă spre supraprotecție.
• alintător — Care aduce alintare, exprimă tandrețe, afecțiune sau blândețe; dispozitiv, gest sau cuvânt care manifestă o grijă caldă și dezmierdătoare față de cineva. Ca substantiv, definește o persoană care obișnuiește să alinte, să răsfețe ori să măgulească pe cei din jur prin atitudini și formule dulci.
• allongarese — Termen tehnic livrat artificial sau argotic în anumite studii lingvistice sau stilistice, referitor la tendința de a lungi, a extinde sau a dilata inutil cuvintele, frazele ori structurile gramaticale (stil lungit / prolix). Ca adjectiv, descrie un mod de exprimare sau un text caracterizat prin redundanță, lungire artificială și lipsă de concizie.
• amorțeală — Stare patologică sau fiziologică tranzitorie caracterizată prin pierderea parțială ori totală a sensibilității tactile și a capacității de mișcare voluntară într-o anumită regiune a corpului, asociată adesea cu senzații de furnicături sau înțepături. Acest fenomen rezonează cu parestezia și apare din cauza comprimării mecanice a nervilor periferici, a circulației deficitare a sângelui sau ca simptom al unor afecțiuni neurologice.
• amorțire — Acțiunea de a (se) amorți și rezultatul ei; procesul fiziologic sau patologic prin care un membru ori o zonă a corpului își pierde temporar sensibilitatea tactilă și mobilitatea. În sens neurofiziologic, reprezintă blocarea tranzitorie a transmiterii impulsurilor nervoase, iar în sens figurat indică o stare de stagnare, inactivitate, toropeală sau diminuare a intensității unor activități ori sentimente.
• amorțit — Care a fost supus procesului de amorțire; membru corporal sau țesut cutanat care și-a pierdut temporar ori permanent sensibilitatea tactilă și motricitatea voluntară din cauza unei presiuni mecanice, a frigului ori a unei afecțiuni neurologice. În sens figurat, descrie o persoană sau o facultate psihică lipsită de energie, apatică, toropită sau inertă.