#anina

• acromatoză — Condiție patologică generalizată caracterizată prin absența totală sau diminuarea severă a pigmentației normale dintr-un țesut, organ ori de la nivelul întregului organism. În dermatologie, termenul descrie stări severe de depigmentare cutanată (cum ar fi formele extreme de albinism sau vitiligo universal), în care celulele nu mai produc melanină.
• acromie — Absență totală și congenitală sau dobândită a pigmentației normale a pielii, părului ori a altor țesuturi, cauzată de lipsa sau distrugerea melanocitelor și a producției de melanină. Acest termen medical general acoperă manifestări precum albinismul generalizat sau zonele complet albe apărute în evoluția avansată a vitiligo.
• acromodermie — Condiție patologică cutonată congenitală sau dobândită caracterizată prin absența totală ori diminuarea severă și extinsă a pigmentației normale a pielii, manifestată prin pete albe întinse sau depigmentare generalizată a epidermei. Această afecțiune structurală este provocată de absența, distrugerea sau disfuncția metabolică cronică a melanocitelor, ducând la sistarea completă a producției de melanină și determinând o sensibilitate extremă a tegumentului la radiațiile ultraviolete.
• acromotrichie — Condiție patologică sau fenomen biologic caracterizat prin pierderea totală ori absența congenitală a pigmentului natural din structura firelor de păr, determinând albirea sau decolorarea completă a acestora. Acest proces dermatologic structural este provocat de încetarea producției de melanină de către melanocitele din foliculul pilos, putând fi declanșat de factori ereditari, carențe nutriționale severe (cum ar fi lipsa de cupru sau acid pantotenic), stres oxidativ intens ori afecțiuni autoimune.
• alanină — Un aminoacid neesențial, structural alifatic, cu formula chimică CH3-CH(NH2)-COOH, ce intră în compoziția majorității proteinelor din organismele vii; joacă un rol fundamental în metabolismul glucozei prin ciclul glucoză-alanină, permițând mușchilor să transforme aminoacizii în energie și să transporte azotul rezidual către ficat pentru a fi eliminat sub formă de uree. Acest compus organic participă activ la sinteza proteinelor, sprijinirea sistemului imunitar și reglarea nivelului de zahăr din sânge.
• albin — Persoană, animal sau plantă afectată de albinism; caracterizat prin absența congenitală totală sau parțială a pigmentului melanic din piele, păr și ochi, ceea ce determină o colorație albă sau foarte deschisă și iris de culoare roz sau azuriu pal.
• albinism — Anomalie congenitală caracterizată prin absența totală sau parțială a pigmentului melanic din piele, păr și ochi, determinând un aspect albicios al corpului și sensibilitate extremă la radiațiile solare.
• albino — Formă invariabilă sau adjectivală neoficială, utilizată ca variantă modernă sau împrumut direct pentru albinos; individ, animal sau organism afectat de albinism, caracterizat prin absența congenitală a pigmentului melanic, având pielea, părul sau blana complet albe și ochii cu reflexe rozalii ori azurii.
• albinoidism — Formă atenuată sau parțială de albinism, caracterizată printr-o reducere discretă, congenitală și generalizată a pigmentului melanic, fără a atinge depigmentarea totală specifică albinismului clasic; afecțiune structurală ce determină o nuanță neobișnuit de deschisă a pielii, părului și irisului.
• albinos — Persoană sau animal care prezintă trăsăturile albinismului; caracterizat prin lipsa congenitală parțială sau totală a pigmentului natural (melanină) din organism, fapt ce cauzează apariția unei pieli foarte deschise, a unui păr alb ori lăptos și a unor ochi cu iris rozaliu sau de un azuriu pal.
• Ali Pașa — Nume și titlu istoric purtat de mai mulți lideri militari și guvernatori importanți din Imperiul Otoman. Cel mai faimos este Ali Pașa din Tepelena (1740–1822), supranumit 'Leul din Janina', un conducător albanez deosebit de puternic și tiranic care a guvernat regiunea Epirului, creând un stat aproape independent și menținând relații diplomatice directe cu Napoleon și Marea Britanie înainte de a fi executat din ordinul sultanului pentru rebeliune.
• anin — A suspenda, a fixa sau a agăța un obiect de un suport situat la înălțime, astfel încât acesta să atârne liber; a prinde ușor o piesă vestimentară sau un element material într-un cârlig, cui ori ramură. În sens figurat, termenul descrie acțiunea de a atașa sau de a lega speranțe, gânduri ori sentimente de o anumită persoană, idee sau eveniment protector.
• anina — A suspenda, a prinde sau a agăța un obiect de un suport pentru a-l face să atârne; a fixa temporar sau definitiv o piesă materială de un element protector. În sens figurat, reprezintă acțiunea de a lega sau atașa speranțe, gânduri, iluzii ori sentimente intime de o anumită idee, persoană sau perspectivă viitoare.
• aninăcios — Care se anină sau se agață cu ușurință de suprafețe ori haine; material sau obiect prevăzut cu perișori, cârlige ori asperități care favorizează prinderea involuntară de elemente exterioare. În sens figurat, descrie o persoană exagerat de insistentă, dependentă sau pisăloagă, care se atașează rapid și sâcâitor de cineva, devenind greu de îndepărtat.
• aninare — Acțiunea de a anina și rezultatul ei; proces fizic prin care un obiect este suspendat, fixat sau agățat de un suport aflat la înălțime pentru a atârna liber. În sens figurat și literar, reprezintă actul psihologic de atașare sau fixare a unor speranțe, gânduri ori sentimente profunde de o anumită persoană, idee, ideal sau promisiune protectoare.
• aninărie — Loc plantat cu anini; comunitate vegetală, pădure ripariană tânără sau zăvoi compact în care predomină arborii din genul Alnus. Deși în limba standard forma consacrată este 'aniniș' sau 'ariniș', varianta 'aninărie' apare folosită rar sau regional pentru a descrie o aglomerare densă de anini situată pe un teren mlăștinos ori pe malul inundabil al unui râu.
• aninaș — Formă diminutivală pentru anin (arin); anin mic, puiet de anin sau arbust tânăr aparținând genului Alnus. Termenul este utilizat regional sau în limbajul poetic și popular pentru a descrie exemplarele tinere de anin care cresc grupate pe malurile pâraielor, remarcabile prin frunzișul lor verde-viu și tulpina subțire flexibilă.
• aninat — Care a fost suspendat, fixat sau agățat de un suport aflat la înălțime, astfel încât să atârne liber; prins ușor într-un cârlig, cui sau ramură. În sens figurat și literar, descrie o stare psihologică sau emoțională, făcând referire la speranțe, gânduri ori dorințe intime care sunt strâns legate sau dependente de o anumită idee, persoană sau promisiune protectoare.
• aninătoare — Dispozitiv, unealtă sau piesă mecanică de genul feminin utilizată pentru a suspenda, prinde ori agăța corpuri materiale; cârlig sau verigă specială de fixare suspendată. Ca adjectiv, descrie o structură, o plantă sau o componentă flexibilă care are proprietatea sau funcția de a se prinde și de a atârna pe un suport.
• aninător — Element mecanic de genul masculin, dispozitiv ori suport special conceput pentru a realiza suspendarea sau agățarea unor subansambluri fizice. Ca adjectiv, definește un obiect sau un factor structural care determină ori susține acțiunea de atârnare liberă a unui corp material pe un element de rezistență ridicată.