#Muntenia

• Albești-Paleologu — Comună administrativă importantă situată în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Albești-Muru, Albești-Paleologu (reședința), Cioceni, Vadu Părului și Călinești. Localitatea este amplasată într-o zonă viticolă de renume, fiind un nod rutier regional de bază pe traseul național care leagă Ploieștiul de Buzău.
• Albeștii de Argeș — Comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Albeștii de Argeș (reședința), Albeștii Pământeni, Brătești, Doblea, Dobrotu, Dumirești și Florieni. Localitatea este situată în zona deluroasă a județului, pe cursul râului Argeș, în imediata apropiere a municipiului Curtea de Argeș, fiind recunoscută pentru tradițiile sale rurale, agroturism și livezile întinse de pomi fructiferi.
• alcșut — O varietate tradițională și timpurie de porumb (Zea mays), cultivată istoric cu precădere în regiunile Moldovei și în partea de nord-est a Munteniei. Acest soi este recunoscut prin denumiri populare alternative precum cicantină sau morcovei și se caracterizează printr-o perioadă scurtă de vegetație, adaptată la condițiile climatice specifice zonelor de deal și de podiș.
• Amzuloiu — Nume de familie românesc, format pe teren antroponimic local prin aplicarea sufixului compus augmentativ ori patronimic '-uloiu' la numele de bază Amza. Este un nume caracteristic așezărilor de oieri și gospodari din zonele subcarpatice ale Munteniei și Olteniei, desemnând apartenența la ginta sau spița unui strămoș respectat.
• Andrășești — Localitate rurală (comună) situată în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Andrășești și Orboești. Această entitate geografică structurală se află în Câmpia Bărăganului, pe malul râului Ialomița, fiind recunoscută istoric pentru activitățile sale agricole tradiționale, cultura cerealelor și descoperirile arheologice care atestă locuirea continuă a zonei din epoci străvechi.
• Andrițoiu — Nume de familie românesc derivat structural printr-o formă hipocoristică complexă sau augmentativă bazată pe numele de bază Andrei. Acest patronimic, întâlnit frecvent în regiunile istorice Oltenia și Muntenia, marchează filiația sau descendența dintr-un strămoș numit Andrei și este recunoscut național prin diverse personalități din cultură și administrație, acționând ca un element stabil de individualizare onomastică.
• Antofiloiu — Nume de familie românesc întâlnit cu precădere în regiunile istorice Muntenia și Oltenia, derivat etimologic prin sufixare patronimică tradițională de la numele de botez masculin Antofil (de origine elenă, însemnând 'iuvitor de flori'). Acest nume păstrează structura onomastică vernaculară prin care descendenții unui strămoș numit Antofil au fost identificați în cadrul comunităților locale.
• aolică — Variantă diminutivală, afectivă și regională a interjecției 'aoleu', utilizată cu precădere în graiurile din sudul României (Oltenia și Muntenia). Acest termen este folosit pentru a exprima o uimire spontană, o spaimă ușoară sau o lamentare adesea nuanțată cu autoironie, simpatie sau o notă de alint familial în timpul unei conversații informale.
• Argeș — Unul dintre cele mai importante râuri din România, situat în regiunea sudică, ce izvorăște din Munții Făgăraș și se varsă în Dunăre; de asemenea, numele unui județ din regiunea istorică Muntenia, având reședința în municipiul Pitești. În sens structural-geografic, bazinul hidrografic al Argeșului reprezintă un ecosistem complex și o axă economică majoră, alimentând numeroase lacuri de acumulare destinate producției de energie hidroelectrică, printre care se remarcă Vidraru.
• argeșean — 1. Adjectiv care aparține județului Argeș, regiunii istorice sau râului omonim din România, privitor la această zonă sau la populația ei; originar ori specific culturii, tradițiilor sau reliefului argeșean. 2. Substantiv masculin care desemnează un bărbat originar din județul Argeș sau care locuiește în această regiune carpată și subcarpată.
• argeșeancă — Femeie originară din județul Argeș sau care locuiește în această regiune istorică a României. Termenul identifică o persoană de sex feminin prin prisma apartenenței sale geografice și culturale la arealul argeșean, fiind folosit frecvent în limba curentă și în folclor.
• Ariceștii Rahtivani — Localitate de reședință a comunei cu același nume din județul Prahova, Muntenia, România, situată în apropierea municipiului Ploiești; important pol economic regional cunoscut pentru parcurile sale industriale dezvoltate și nod logistic major.
• Ariceștii Zeletin — Comună și localitate din județul Prahova, Muntenia, România, situată în zona de dealuri a Subcarpaților de Curbură, de-a lungul văii râului Zeletin. Localitatea este recunoscută structural pentru relieful său colinar, livezile extinse de pomi fructiferi, viticultură și tradițiile rurale păstrate în comunitățile locale din această zonă geografică.
• armășăl — Variantă regională sau arhaică derivată din funcția istorică de 'armaș' (dregător medieval) sau utilizată în mod diminutival ori peiorativ în anumite comunități locale din Moldova sau Muntenia pentru a desemna un ajutor de armaș, un aprod ori un slujaș însărcinat cu paza și executarea pedepselor. În sens secundar foarte rar, termenul poate fi asociat prin confuzie populară cu structuri sau unelte vechi din gospodărie.
• arnăuțească — Un dans popular românesc tradițional, cu un ritm rapid, viguros și sacadat, specific zonei Munteniei și Moldovei, executat inițial exclusiv de bărbați și derivat istoric din mișcările războinice ale arnăuților. Ca adjectiv (forma feminină a lui 'arnăuțesc'), termenul descrie o trăsătură, un obiect, o piesă vestimentară sau o manifestare care aparține arnăuților ori este specifică portului, obiceiurilor și spiritului lor dârz.
• arsa — Unitate istorică de măsură pentru suprafețe de teren, utilizată în trecut în anumite regiuni ale spațiului românesc, în special în Oltenia și Muntenia. Termenul desemna o parcelă de pământ arabil sau o întindere agricolă delimitată prin metode tradiționale, valoarea sa exactă variind în funcție de epocă și de specificul local al hotărniciei, fiind strâns legată de organizarea administrativă medievală și premodernă.
• artam — Variantă regională (întâlnită istoric în Muntenia) pentru 'hartam', desemnând o bucată mare tăiată dintr-un aliment (pâine, friptură) sau, în sens extins, o halcă ori o bucată considerabilă ruptă dintr-un material textil sau articol de îmbrăcăminte. Este un termen pitoresc din vocabularul familial de factură arhaică.
• Atanasiu — Nume de familie românesc răspândit pe întreg teritoriul țării, derivat etimologic din prenumele masculin Atanasie. Formarea sa reflectă modelul onomastic tradițional prin care un prenume patern important este fixat ca nume de familie ereditar, păstrând semnificația simbolică originală din limba greacă de 'nemuritor' sau 'purtător al vieții veșnice'.
• Baba Ana — Localitate și comună situată în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Baba Ana (reședința), Conduratu și Cireșanu. Situată în zona de câmpie din sud-estul județului, localitatea este recunoscută din punct de vedere economic pentru terenurile sale agricole fertile și, în special, pentru dezvoltarea viticulturii, fiind conectată istoric și structural la faimoasa regiune viticolă Dealu Mare.
• Băbaița — Localitate (comună) situată în județul Teleorman, Muntenia, România, inclusă în rețeaua administrativ-teritorială a regiunii de câmpie. Toponimul, derivat din termenul popular 'babă' cu sufix diminutival, reflectă istoricul așezărilor rurale din Câmpia Română, servind ca unitate economică, socială și culturală specifică sudului țării.