#tempo

• acronic — Care se referă la acronie; situat în afara timpului sau independent de succesiunea temporală liniară. În astronomia antică și clasică, termenul descrie fenomenul de răsărit acronic al unei stele sau al unei planete, ce are loc în mod exact în momentul apusului soarelui (sau invers), reprezentând o poziție geometrică diametral opusă astrului zilei.
• acronie — Stare sau caracteristică a ceea ce este atemporal; absență totală a timpului liniar ori suspendare conștientă a succesiunii cronologice într-un anumit cadru conceptual. În naratologie și analiza literară, termenul definește o distorsiune temporală profundă (anacronie extremă) în care evenimentele relatate în text sunt complet lipsite de conexiuni sau repere cronologice, fiind imposibil de plasat într-o succesiune logică de tip înainte/după.
• actual — Care aparține timpului prezent, care se petrece sau există în momentul de față; de mare interes sau importanță pentru momentul de față. În sens filosofic sau structural, descrie o stare de fapt concretizată în realitate, în opoziție cu ceea ce este doar potențial sau virtual.
• actualitate — Caracterul a ceea ce este actual, prezent sau de un interes stringent pentru momentul de față; totalitatea evenimentelor, știrilor sau fenomenelor care se petrec în prezent și captează atenția publică. În sens conceptual, reprezintă starea unui lucru care s-a realizat pe deplin, trecând de la stadiul de posibilitate la cel de realitate efectivă.
• actualmente — În momentul de față, în prezent, acum; circumstanțial de timp care indică desfășurarea unei acțiuni sau existența unei stări în perioada contemporană exactă. Este utilizat structural pentru a delimita situația curentă de evenimentele trecute sau de previziunile viitoare.
• adagietto — Termen muzical care indică un tempo destul de rarișor, fiind puțin mai rapid și mai vioi decât adagio, dar mai lent decât andante; de asemenea, desemnează o piesă sau o parte dintr-o compoziție simfonică scrisă în acest ritm. Această indicație structurală oferă piesei o nuanță melancolică și fluidă, celebră fiind mișcarea a patra din Simfonia a V-a de Gustav Mahler.
• adagio — Termen muzical care indică un tempo rar, lent și solemn, situat între largo și andante; de asemenea, desemnează o piesă sau o parte dintr-o compoziție scrisă în acest ritm ori o suită de mișcări lente executate în baletul clasic. Această mișcare structurală pune accent pe expresivitate, control muscular impecabil și fluiditatea liniilor melodice.
• addolorando — Termen expresiv utilizat ca indicație de execuție în notația muzicală, care cere interpretului să redea fragmentul respectiv într-un mod dureros, jalnic, plin de tristețe și suferință profundă. Acest indicator stilistic, împrumutat din limba italiană, ghidează dinamica și sensibilitatea interpretativă pentru a transmite o stare emoțională marcată de compasiune sau doliu.
• Adenauer — Nume de familie german faimos, asociat universal cu Konrad Adenauer, om politic de stat și cel dintâi cancelar al Republicii Federale Germania (1949–1963). El este recunoscut istoric drept una dintre cele mai influente figuri politice de după cel de-Al Doilea Război Mondial, jucând un rol structural în reconstrucția economică a țării (Miracolul Economic), în integrarea Germaniei în structurile occidentale (NATO) și în punerea bazelor fundamentale ale Uniunii Europene.
• adhocrație — Formă de organizare administrativă și managerială flexibilă, non-biocratică și extrem de adaptabilă, caracterizată prin absența structurilor rigide, a ierarhiilor fixe și a barierelor formale; funcționează prin intermediul unor echipe de proiect multidisciplinare și temporare, formate ad-hoc pentru a rezolva probleme specifice și complexe. Acest termen structural descrie un model organizațional dinamic, orientat spre inovație, autonomie decizională și răspuns rapid la schimbările din mediu.
• adineaori — Adverb de timp care exprimă un moment situat în trecutul extrem de apropiat în raport cu clipa vorbirii; înseamnă 'cu foarte puțin timp înainte', 'acum o clipă' sau 'de curând'. Este utilizat structural în textul literar și în vorbirea curentă pentru a localiza cronologic o acțiune abia încheiată ale cărei efecte sunt încă resimțite direct în prezent.
• adineaurea — Adverb de timp care indică un moment situat într-un trecut foarte apropiat de momentul vorbirii; acum puțin timp, cu câteva clipe în urmă, adineauri. Acest termen structural este utilizat frecvent în limba română contemporană curentă pentru a puncta succesiunea imediată a evenimentelor dintr-un discurs sau dintr-o narațiune.
• affrettando — Indicație de dinamică și expresie înscrisă în partiturile muzicale, prin care compozitorul îi cere interpretului să mărească viteza de execuție, grăbind ritmul și accelerând mișcarea ca sub influența unei stări de agitație, nerăbdare sau surescitare emoțională. Termenul se deosebește de un simplu 'accelerando' prin faptul că implică o creștere a energiei nervoase și o nuanțare mai precipitată sau mai tensionată a frazei muzicale.
• Agathon — Poet tragic grec din Atena antică, contemporan cu Socrate și Euripide, cunoscut în mod deosebit ca personaj principal și gazdă în celebrul dialog 'Banchetul' al lui Platon. Opera sa, din care s-au păstrat doar fragmente extrem de reduse, a introdus inovații structurale în tragedia elenă, cum ar fi utilizarea unor personaje și comploturi complet fictive în locul mitologiei tradiționale, precum și compunerea unor interludii muzicale independente de acțiunea piesei.
• Age, libertate Decembri utere — Citat celebru din Satirele poetului latin Horațiu (Satira II, 7, 4), tradus prin 'Hai, folosește-te de libertatea din decembrie'; face referire directă la festivalul roman al Saturnaliilor, perioadă din an în care sclavilor li se permitea temporar să vorbească liber, să își critice stăpânii și să acționeze fără constrângeri sociale. În sens larg și modern, aforismul este utilizat pentru a invita la destindere, la exprimarea curajoasă a adevărului sau la profitarea de un moment temporar de relaxare a regulilor stricte.
• agiato — Termen tehnic muzical de mod sau indicație de execuție din limba italiană, însemnând lejer, comod, liniștit ori așezat; prescrie interpretarea unei compoziții sau a unui fragment muzical într-un tempo moderat, relaxat și lipsit de grabă structurală.
• agitato — Termen muzical de proveniență italiană utilizat ca indicație de execuție, cerând ca fragmentul sau piesa respectivă să fie interpretată într-un mod agitat, neliniștit, tensionat și plin de pasiune dramatică. În sens structural compozițional, ghidează tempoul și dinamica interpretării pentru a transmite o stare de puternică tulburare emoțională.
• agogic — Care aparține agogicii, privitor la modificările temporare și subtile de ritm sau de tempo în execuția unei compoziții muzicale; descrie abaterile expresive dictate de sentiment sau stil (cum ar fi rubato), menite să ofere fluiditate și dinamism interpretării, dincolo de strictețea mecanică a metronomului.
• agogică — Ramură a muzicologiei sau ansamblu de reguli care guvernează modificările temporare, fine și expresive de tempo în timpul executării unei piese muzicale. Spre deosebire de dinamică (care măsoară intensitatea sunetului), agogica vizează flexibilitatea ritmică (cum ar fi accelerando sau ritardando) folosită de interpret pentru a insufla emoție și fluiditate discursului sonor.
• Aitmatov — Nume propriu onomastic de rezonanță universală, reprezentând numele de familie al celebrului scriitor kârgâz Cinghiz Aitmatov (1928–2008), o figură monumentală a literaturii ruse și universale din secolul al XX-lea. În istoria culturii și a filologiei, operele sale (precum Vaporul alb, Adio, Gulsari! sau O zi mai lungă decât veacul) sunt recunoscute structural pentru îmbinarea profundă a realismului psihologic cu miturile ancestrale, legendele asiatice din stepele Asiei Centrale și critici subtile la adresa birocrației dezumanizante.