#privire

• acvilar — Care aparține acvilei, privitor la acvilă; care are caracteristicile, privirea ageră sau forma curbată a ciocului unei acvile. În descrierile fizionomice umane, termenul structural se aplică pentru a defini un profil marcat de un nas acvilin (încovoiat și proeminent), sugerând măreție, mândrie ori o trăsătură severă și pătrunzătoare.
• acvilin — Care aparține acvilei, privitor la acvilă; care seamănă cu o acvilă sau cu o parte a corpului ei. Folosit frecvent în caracterizările fizionomice umane pentru a descrie un nas proeminent, curbat structural în formă de cioc de vultur, ori o privire ageră, mândră, severă și extrem de pătrunzătoare.
• acviliza — A căpăta sau a face să capete trăsături asemănătoare cu ale unei acvile; a dezvolta un profil curbat, ager sau maiestuos; la nivel figurativ, înseamnă a insufla sau a dobândi o atitudine mândră, dominantă, o privire pătrunzătoare ori o capacitate de analiză strategică la înălțime. Acest neologism structural este utilizat extrem de rar, exclusiv în contexte literare metaforice pentru a descrie o transformare fizionomică ori comportamentală.
• admirativ — Care exprimă admirație, respect, prețuire sau laudă; atitudine, privire, gest sau ton al vocii prin care se manifestă aprecierea calităților cuiva. În plan stilistic și gramatical, descrie un mod de exprimare sau un comportament comunicativ încărcat de conotații pozitive, menit să evidențieze valoarea excepțională a unui obiect ori a unei ființe.
• anoblepsie — Condiție clinică medicală sau tulburare neurologică oculară rară caracterizată prin incapacitatea motorie ori dificultatea extremă de a privi în sus sau de a ridica ochii pe verticală; paralizie a privirii verticale superioare. Acest fenomen neurologic indică de regulă leziuni structurale sau comprimări la nivelul mezencefalului, fiind un simptom integrat în sindroame neurologice complexe precum sindromul Parinaud.
• arzos — O variantă fonetică regională sau arhaică a adjectivului 'arzător' ori 'arzătoros', descriind ceva care arde, care provoacă arsuri sau care degajă o căldură extrem de puternică; în sens figurat, se aplică privirilor intense, sentimentelor mistuitoare sau dorințelor arzătoare care macină sufletul unei persoane.
• aținta — A îndrepta privirea, gândul sau atenția în mod fix, stăruitor și concentrat către un anumit punct, obiect sau obiectiv; a ținti direct. Când este utilizat reflexiv, exprimă acțiunea unei persoane de a se focaliza mental ori vizual asupra unei ținte, devenind complet absorbit de aceasta și ignorând stimulii perturbatori din jur.
• ațintare — Acțiunea de a aținta și rezultatul ei; fixarea stăruitoare și nemișcată a privirii, a gândului sau a unui dispozitiv de tragere către un punct fix ori un obiectiv determinat. În textele vechi și poetice, termenul descrie starea de concentrare absolută sau focalizarea spirituală profundă asupra unui ideal, ignorând orice element perturbator din mediul exterior.
• ațintat — Privit sau îndreptat în mod fix, stăruitor și nemișcat către o țintă; focalizat, concentrat. Se aplică în special ochilor, privirii sau gândurilor care rămân captive asupra unui detaliu, unei persoane ori unui ideal, sugerând o stare de uimire, de profundă meditație, de suspans sau de determinare neclintită.
• aținti — A îndrepta privirea, ochii, gândurile, atenția sau un obiect (o armă, un aparat) în mod fix, stăruitor și concentrat către un punct precis ori un scop determinat. Când este utilizat reflexiv, exprimă acțiunea unei persoane de a-și canaliza întreaga energie mentală sau vizuală asupra unui obiectiv, devenind insensibilă la distragerile din jur.
• ațintire — Acțiunea de a aținta sau de a aținti și rezultatul ei; fixarea stăruitoare și nemișcată a privirii, a gândului sau a unui dispozitiv de tragere către un punct fix ori un obiectiv determinat. În textele vechi și poetice, termenul descrie starea de concentrare absolută sau focalizarea spirituală profundă asupra unui ideal, ignorând orice element perturbator din mediul exterior.
• ațintit — Privit sau îndreptat în mod fix, stăruitor și nemișcat către o țintă; focalizat, concentrat. Se aplică în special ochilor, privirii sau gândurilor care rămân captive asupra unui detaliu, unei persoane ori unui ideal, sugerând o stare de uimire, de profundă meditație, de suspans sau de determinare neclintită.