#nimb

• agil — Care se mișcă cu mare ușurință, rapiditate și grație; sprinten, vioi, iute în mișcări. În sens structural și figurat, termenul descrie o minte capabilă să înțeleagă, să proceseze și să reacționeze prompt la stimuli complexi, precum și metodologii moderne de lucru bazate pe flexibilitate, iterație și adaptabilitate rapidă la schimbare.
• agilitate — Calitatea de a fi agil; însușirea fizică de a efectua mișcări rapide, precise, coordonate și armonioase cu o mare ușurință. În sens structural, cognitiv sau organizațional, reprezintă abilitatea unei minți sau a unei structuri economice de a procesa informații rapide, de a se adapta instantaneu la condiții noi ori ostile și de a schimba direcția strategică fără pierderi de eficiență.
• agivit — Care a devenit agil, vioi, iute sau îndemânatic; personaj, animal sau organism care s-a dezmorțit și și-a recăpătat pe deplin flexibilitatea fizică ori vivacitatea mentală. În context istoric sau dialectal, termenul descrie starea unui corp revitalizat, gata de acțiune rapidă după o perioadă lungă de inactivitate.
• anafront — Tip de front atmosferic (de obicei un front rece) în care masele de aer cald sunt forțate structural să urce rapid și viguros de-a lungul suprafeței frontale înclinate a aerului rece aflat în mișcare. Acest fenomen dinamic determină o destindere adiabatică accelerată a aerului cald ascensional, generând o bandă relativ îngustă de nori cu dezvoltare verticală accentuată (cumulonimbus), însoțită de precipitații convective intense, averse, descărcări electrice și vijelii.
• anvil — Termen neologic de origine anglo-saxonă utilizat în jargonul medical și tehnic pentru a desemna nicovala; în anatomie reprezintă osișorul din urechea medie (incus) implicat în transmiterea vibrațiilor sonore; în meteorologie descrie forma plată și extinsă a părții superioare a unui nor Cumulonimbus (nor-nicovală).
• aureola — Ca formă verbală (persoana a III-a singular la perfectul simplu sau mai-mult-ca-perfectul arhaic al verbului 'a aureola'), semnifică acțiunea trecută de a înconjura cu o aură, un nimb ori un halou strălucitor. Ca substantiv, reprezintă o variantă neologică sau latină grafică pentru 'aureolă', desemnând cercul luminos care înconjoară capul sfinților în iconografie sau un fenomen optic atmosferic.
• aureolat — Prevăzut cu o aureolă, un nimb sau un cerc luminos; înconjurat de un halou de lumină ori de o atmosferă de glorie și prestigiu mistic. În biologie și botanică, descrie un organ, o pată sau o structură celulară înconjurată de un inel de culoare diferită (cum sunt punctuațiile aureolate ale vaselor lemnoase la conifere).
• aversă — Precipitație atmosferică lichidă (ploaie) sau solidă (ninsoare, grindină), caracterizată prin începerea și încetarea bruscă, prin variații rapide și intense ale cantității de apă căzute și prin modificări bruște ale aspectului cerului; este adesea însoțită de descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului și vijelii, fiind provocată de nori de tip cumulonimbus cu o mare dezvoltare pe verticală.