#edem

• algonevroză — Afecțiune neurovegetativă și reumatologică complexă caracterizată prin manifestarea cronică și severă a durerii, edem local, rigiditate articulară progresivă și tulburări trofice ori vasomotorii severe ale extremităților membrelor; algodistrofie. Boala este declanșată frecvent de traume, fracturi sau imobilizări ghipsate, reprezentând un răspuns neurologic disfuncțional al sistemului nervos simpatic la nivelul țesuturilor periferice.
• alitrosi — Variantă fonetică arhaică și regională a verbului 'litrosi', utilizată istoric în spațiul balcanic și în Principatele Române, însemnând a pune în libertate (un rob, un prizonier), a mântui, a elibera dintr-o obligație sau a face să dispară o povară; de asemenea, poate descrie acțiunea agrară de a scutura sau a separa pământul de pe rădăcinile unei plante. În textele juridice și ecleziastice din epoca fanariotă, termenul avea un puternic caracter simbolic legat de iertarea datoriilor sau de răscumpărarea simbolică a unui individ.
• anafilaxie — Stare de hipersensibilitate alergică acută, sistemică și violentă a organismului, apărută structural la introducerea unei substanțe străine (antigen) față de care organismul a fost sensibilizat în prealabil. Acest fenomen imunologic sever implică degranularea mastocitară masivă și poate evolua rapid spre șoc circulator, edem laringian obstructiv și stop cardio-respirator, necesitând asistență medicală de urgență imediată.
• anasarcă — Sindrom clinic sever caracterizat printr-un edem generalizat și masiv, care constă în acumularea patologică și excesivă de lichid seros în întregul țesut celular subcutanat, însoțită de revărsate lichidiene în marile cavități seroase ale corpului (pleură, pericard, peritoneu). Această stare structurală critică reprezintă o manifestare avansată a unor afecțiuni grave, cum ar fi insuficiența cardiacă decompensată, sindromul nefrotic, ciroza hepatică decompensată sau malnutriția proteică severă.
• anazarcă — Edem generalizat grav caracterizat prin acumularea masivă și infiltrarea structurală de lichid seros în țesutul celular subcutanat, precum și în marile cavități seroase ale corpului (pleură, pericard, peritoneu). Această manifestare clinică severă se întâlnește în stadiile avansate ale insuficienței cardiace congestive, ale sindromului nefrotic sau ale cirozei hepatice decompensate, reflectând o perturbare majoră a echilibrului hidroelectrolitic.
• angionevrotic — Care se referă la angionevroză sau care este caracterizat prin tulburări vasomotorii de origine nervoasă ce afectează calibrul vaselor de sânge. În terminologia clinică, acest descriptor structural este utilizat în special în sintagma edem angionevrotic (sau edem Quincke), ce definește o reacție alergică ori ereditară manifestată prin tumefierea bruscă, temporară și circumscrisă a țesuturilor subcutanate sau a mucoaselor, având risc vital în caz de localizare laringiană.
• angionevroză — Afecțiune dermatologică sau neurologică binedefinită, caracterizată prin tulburări vasomotorii paroxistice cauzate de o excitabilitate anormală a sistemului nervos vegetativ care reglează calibrul vaselor de sânge. Acest fenomen structural se manifestă clinic prin spasme vasculare sau vasodilații bruște, determinând modificări locale de culoare și temperatură ale pielii, edeme circumscrise sau dureri de tip ischemic, cum se observă în sindromul Raynaud ori în edemul Quincke.
• antiflogistic — Care reduce, combate sau previne inflamația și manifestările asociate acesteia, precum edemul, roșeața sau durerea locală; antiinflamator. În farmacologia clasică, termenul descrie o substanță sau un tratament medicamentos (steroidian ori nesteroidian) destinat blocării cascadelor biochimice proinflamatorii în țesuturile afectate de traumatisme ori infecții.