#dune

• Ala Shan — Nume propriu ce desemnează o masivă regiune deșertică și un lanț muntos corelat situate în partea de vest a Regiunii Autonome Mongolia Interioară din Republica Populară Chineză, formând o subdiviziune structurală majoră în cadrul sistemului ecologic extins al Deșertului Gobi; de asemenea, reprezintă numele unei ligi administrative vaste (Axa) care gestionează acest teritoriu arid. Acest platou geografic de o importanță geoclimatică deosebită este caracterizat prin dune de nisip gigantice printre cele mai înalte de pe planetă, lacuri saline interdunare izolate și ecosisteme fragile ocrotite prin lege împotriva deșertificării accelerate din Asia Centrală.
• ammofil — Care trăiește, se dezvoltă sau preferă solurile nisipoase și dunele de nisip; termen utilizat pentru a descrie plantele (psamofite) sau microorganismele și insectele adaptate structural și fiziologic la condițiile aride, permeabilitatea crescută și instabilitatea mecanică a substraturilor de nisip.
• ammofilie — Proprietate sau preferință ecologică și fiziologică a unor specii de plante, animale sau microorganisme de a trăi și de a se dezvolta exclusiv sau predominant în soluri nisipoase ori pe dune de nisip. Acest fenomen implică adaptări structurale evolutive complexe, cum ar fi sisteme radiculare extrem de extinse pentru captarea apei sau mecanisme de protecție împotriva abraziunii mecanice provocate de granulele de nisip aflate în mișcare.
• Ammophila — Gen taxonomic dublu ce desemnează, în botanică, o categorie de ierburi perene din familia Poaceae (iarba de nisip), adaptate la fixarea dunelor maritime, iar în entomologie, un gen de viespi solitare din familia Sphecidae, cunoscute pentru obiceiul lor structural de a-și săpa cuiburile în substraturi nisipoase și de a-și hrăni larvele cu omizi paralizate chimic.
• amofil — Care crește, se dezvoltă sau vegetează pe soluri nisipoase, în special pe dunele de pe litoral ori din regiunile aride. În sens ecologic, descrie plantele sau organismele psamofile care prezintă adaptări structurale specifice pentru a supraviețui în medii cu permeabilitate ridicată a apei și instabilitate a substratului nisipos.
• amofilie — Proprietate sau preferință ecologică a unor plante ori organisme de a se dezvolta exclusiv sau preponderent pe substraturi nisipoase. Acest fenomen fiziologic implică adaptări la stresul hidric, temperaturile ridicate ale solului pe timp de zi și lipsa nutrienților organici specifici solurilor aluvionare clasice.
• anemogen — Produs, generat, modelat sau determinat structural de acțiunea vântului ori a curenților de aer (cum sunt formele de relief eoliene sau valurile marine de suprafață). În terminologia medicală și imagistică rară sau adaptată, poate descrie fenomene dinamice acustice legate de deplasarea fluidelor care simulează turbulențe sau sufluri similare curenților de aer.
• arândunea — Variantă fonetică regională și arhaică (specifică graiurilor din nordul Moldovei sau Transilvaniei) pentru cuvântul 'rândunea' (rândunică); pasăre migratoare mică, insectivoră, cu aripi lungi și ascuțite și coada bifurcată, recunoscută ca simbol al primăverii. Termenul se întâlnește des în folclorul literar, colinde și poezii populare vechi.
• Arctotis stoechadifolia — Specie de plantă perenă, adesea târâtoare sau tufoasă, din genul Arctotis, familia Asteraceae, nativă pe dunele de nisip de pe coastele Africii de Sud. Planta prezintă tulpini lungi, decumbente, care formează covoare vegetale dense, frunze alungite, dințate și intens tomentoase de o nuanță cenușiu-argintie, și inflorescențe ale căror flori ligulate pot varia coloristic de la crem și galben-pal până la nuanțe bronzate, având un rol ecologic vital în fixarea dunelor litorale erodate.
• arenal — Acumulare întinsă de nisip, plajă nisipoasă or zonă deșertică acoperită cu dune; depozit sedimentar granular neconsolidat format prin dezintegrarea rocilor sub acțiunea agenților climatici. În context geografic și turistic internațional (provenind din limba spaniolă), termenul desemnează regiuni de coastă, stațiuni litorale sau zone vulcanice caracterizate prin prezența masivă a câmpurilor de nisip ori cenușă vulcanică fină.
• arierdună — Formațiune de dune de nisip situată în spatele dunelor frontale sau de coastă, fiind mai stabilizată prin vegetație și mai puțin expusă acțiunii directe a vânturilor puternice marine.
• arierplajă — Zonă din spatele plajei propriu-zise, situată de-a lungul coastelor marine sau lacustre, dincolo de linia atinsă de valuri în timpul fluxului normal; această structură cuprinde adesea dune de nisip, vegetație halofilă și depozite sedimentare aduse de vânt ori de furtunile violente, având un rol ecologic critic în stabilizarea liniei țărmului.