#constitutie
- amandament — Modificare, corectare, adăugire sau reformulare formală adusă unui text legislativ, unui contract, unei moțiuni sau unui tratat aflat în curs de dezbatere ori deja aprobat. Reprezintă un instrument juridic esențial prin care structura inițială a unui document oficial este adaptată, finisată sau extinsă fără a anula textul de bază, ci rafinându-i aplicabilitatea.
- amenda — A sancționa pe cineva cu o sumă de bani (amendă) ca urmare a încălcării unei legi, a unui regulament sau a unei contravenții; în context legislativ și politic, termenul înseamnă a aduce modificări, completări, corecturi sau îmbunătățiri unui text oficial, unui proiect de lege sau unei constituții printr-un amendament. În sens tehnic și agricol, verbul descrie acțiunea de a îmbunătăți calitățile unui sol acid sau degradat prin adăugarea de amendamente minerale.
- amendament — O propunere oficială de modificare, adăugare, eliminare sau reformulare a unui text legislativ, a unui proiect de lege, a unui contract sau a unui articol dintr-o constituție, aflată în faza de dezbatere sau deja adoptată de o autoritate competentă. În sens tehnic și agronomic, termenul desemnează o substanță minerală sau organică încorporată în sol pentru a-i îmbunătăți calitățile fizico-chimice, cum ar fi corectarea acidității.
- androginoid — Care seamănă sau prezintă o structură similară cu cea a unui androgin; individ sau organism care manifestă o combinație incompletă sau o aparență hibridă de caractere sexuale masculine și feminine fără a deține un aparat hermafrodit complet dezvoltat. În sens psihologic sau antropologic rar, definește un profil constituțional sau estetic stabil ce tinde structural spre neutralitate de gen, păstrând o dominanță vizuală masculină.
- asten — Persoană care prezintă o constituție fizică caracterizată prin longilinie, musculatură slab dezvoltată, torace îngust și membre lungi, tipar corporal descris în tipologia lui Kretschmer ca fiind predispus spre introversie; prin extindere, se referă la un organism lipsit de forță fizică, epuizat sau marcat de o slăbiciune profundă.
- astenic — Care se referă la astenie sau este caracterizat prin astenie; element, simptom sau organism marcat de slăbiciune, lipsă de energie ori oboseală cronică; ca substantiv sau adjectiv tipologic, desemnează o persoană cu o constituție fizică zveltă, longilină, cu torace îngust și musculatură fină, asociată în biotipologie cu un temperament predispus spre introversie și sensibilitate.
- astenică — Forma de feminin pentru cuvântul 'astenic'; se referă la o persoană sau o manifestare caracterizată prin slăbiciune organică, epuizare ori oboseală cronică; în psihologie și antropologie, descrie o femeie cu o constituție fizică zveltă, longilină, cu musculatură fină și torace îngust, asociată unui temperament sensibil și introvertit.