#calendar

• Acvilina — Prenume feminin de origine latină, derivat structural din adjectivul 'aquilinus', având semnificația etimologică de 'ageră ca o acvilă', 'mândră' sau 'vulturizată'; de asemenea, numele unei sfinte mucenice celebrate în calendarul creștin. Acest nume propriu evocă trăsături de noblețe, forță spirituală și agilitate, fiind utilizat istoric în spațiul european și românesc.
• Agathonic — 1. Adjectiv care se referă la Sfântul Agatonic sau la scrierile și evenimentele asociate cu numele său. 2. Substantiv propriu reprezentând un nume de botez masculin de origine grecească, purtat de mai mulți martiri creștini din primele secole, cel mai cunoscut fiind Sfântul Mucenic Agatonic din Nicomidia, prăznuit în calendarul ortodox la data de 22 august.
• Agathope — Nume propriu de origine grecească purtat de Sfântul Agatop (Agathopus), un diacon martir din Tesalonic care a pătimit în timpul persecuțiilor împăratului Dioclețian, fiind înecat în mare cu o piatră legată de gât împreună cu Sfântul Teodul. Este venerat ca sfânt în tradițiile creștin-ortodoxă și romano-catolică, fiind un simbol istoric al rezistenței spirituale timpurii.
• Agaton — Nume de botez masculin românesc, de origine grecească, purtat de-a lungul istoriei de mai mulți sfinți, ierarhi și călugări creștini, printre care și Papa Agaton din secolul al VII-lea. În context hagiografic și cultural, numele evocă ideea de bunătate spirituală, blândețe și puritate morală, fiind utilizat frecvent în mediul monahal ortodox sub formă de nume de călugărie.
• agost — Formă arhaică, populară sau regională pentru luna 'august' (a opta lună a anului); utilizată istoric în texte vechi, cronici medievale și în graiurile transilvănene sau bănățene. În mentalitatea satului tradițional, termenul se suprapune cu denumirea de 'gustar' sau 'secerar', marcând perioada de vârf a secerișului și culegerea primelor roade ale pământului.
• agust — Formă regională sau arhaică populară pentru luna august, a opta lună a anului calendaristic. În calendarul tradițional agrar, această perioadă este strâns legată de secerișul principal, colectarea roadelor și pregătirea ogoarelor pentru culturile de toamnă, fiind cunoscută și sub numele de Gustar.
• Ahilie — Variantă hagiografică, arhaică sau populară românească a numelui Ahile, utilizată în trecut cu precădere în calendarul ortodox și în textele bisericești pentru a-l desemna pe Sfântul Ahilie, episcopul Larisei din secolul al IV-lea. Acest nume a circulat în mediul rural medieval ca prenume masculin rar, fiind purtat de persoane închinate protecției acestui sfânt recunoscut pentru minunile sale și participarea la Primul Sinod Ecumenic.
• Alipie — Prenume masculin românesc, rar, de origine hagiografică și calendaristică; provine din numele grecesc Alypios (derivat din adjectivul alypos), având semnificația etimologică de 'fără durere', 'cel care alină suferința' sau 'cel fără întristare'. Purtat în special în medii monahale sau tradiționale, acest nume respectă toate normele gramaticale de scriere cu majusculă.
• Allia — Numele unui mic râu (afluent de stânga al Tibrului) situat în Italia centrală, intrat în istoria universală ca locul de desfășurare al faimoasei Bătălii de la Allia din iulie 390 î.Hr. (sau 387 î.Hr.). În acest conflict, triburile galice conduse de Brennus au zdrobit armata romană, eveniment urmat de primul jaf dezastruos al Romei și de instituirea zilei de 18 iulie ca o zi nefastă ('dies Alliensis') în calendarul roman.
• almanac — Publicație anuală de tip enciclopedic, de obicei ilustrată, care cuprinde un calendar detaliat, date astronomice (orele de răsărit și apus ale Soarelui și Lunii, fazele Lunii, eclipse), date meteorologice, precum și o varietate de articole literare, științifice, istorice, anecdote și sfaturi practice pentru viața de zi cu zi. În istoria culturii, reprezintă una dintre cele mai vechi și răspândite forme de literatură populară.
• almanah — Forma curentă și larg răspândită în limba română a cuvântului 'almanac'; publicație periodică anuală, de tip enciclopedic și ilustrat, care reunește un calendar detaliat, informații astronomice, prognoze meteorologice, articole literare, note istorice, anecdote și sfaturi practice din diverse domenii, având rolul de a educa și destinde publicul larg.
• Amfian — Prenume masculin rar de origine grecească (Amphianos), adaptat în hagiografia creștin-ortodoxă sub formă de nume de sfânt (Sfântul Mucenic Amfian). Semnificația etimologică este legată structural de adjectivul grecesc ce denotă elemente care se întind de ambele părți sau provine dintr-o rădăcină onomastică regională din Asia Mică. În limba română contemporană, funcționează exclusiv ca antroponim istoric sau calendaristic.
• Amfilohie — Prenume masculin tradițional de origine grecească (Amphilochios), adaptat în onomastica creștin-ortodoxă ca nume de sfânt (Sfântul Amfilohie de Iconiu) și purtat istoric de ierarhi de seamă, cum a fost cărturarul Amfilohie Hotiniul. Semnificația etimologică combină elementele grecești 'amphi-' (în jur / de ambele părți) și 'lochos' (ambuscadă / ceată de războinici), traducându-se structural prin 'cel care atacă din ambele părți' sau 'cel care stă la pândă'.
• an — Unitate fundamentală de timp care reprezintă perioada necesară Pământului pentru a efectua o rotație completă în jurul Soarelui; calendaristic, interval de 365 de zile (sau 366 de zile în anii bisecți), împărțit în 12 luni, care începe la 1 ianuarie și se termină la 31 decembrie. În sens larg, desemnează o perioadă de timp legată de o anumită activitate, vârsta unei persoane sau o epocă istorică.
• Ana-Foca — Denumire sincretică și hibridă din calendarul popular românesc, formată prin suprapunerea greșită sau contaminarea folclorică dintre sărbătoarea Adormirii Sfintei Ana (25 iulie) și cea a Sfântului Mucenic Foca (23 iulie). În credințele mitologice rurale, această entitate fictivă este considerată o divinitate răzbunătoare a focului și a arșiței verii, iar nerespectarea interdicțiilor de muncă în aceste zile este asociată popular cu riscul iminent de incendii, trăsnete sau distrugere a recoltelor.
• Andreea — Unul dintre cele mai răspândite prenume feminine din spațiul onomastic românesc, reprezintă forma feminină a numelui Andrei, derivat structural din grecescul 'Andreas' (bărbat, curajos, puternic). Acest nume poartă o conotație simbolică profundă legată de virtuți precum forța morală, demnitatea și curajul, fiind purtat de numeroase personalități autohtone de succes din sport, cultură, jurnalism și mediul academic.
• Andrei — Unul dintre cele mai populare și importante prenume masculine și nume de familie din spațiul onomastic și cultural românesc, derivat structural din grecescul 'Andreas' (bărbat, curajos, puternic). Acest nume poartă o semnificație religioasă și istorică profundă, fiind asociat cu Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, considerat în tradiția creștină ocrotitorul spiritual al României, și simbolizează virtuți precum forța morală, bărbăția și demnitatea.
• Angela — Prenume feminin de largă circulație în onomastica românească și internațională, fiind forma feminină a numelui 'Angelus' sau 'Anghel'. Provenind din limba greacă veche (angelos), numele poartă semnificația profundă de 'sol', 'mesager al lui Dumnezeu' sau 'ființă angelică', fiind asociat în mod tradițional cu virtuți precum puritatea, blândețea, frumusețea spirituală și protecția divină.
• Angelica — Prenume feminin melodios și frecvent utilizat în onomastica românească și internațională, direct înrudit cu numele 'Angela' și derivat din latinescul 'angelicus' (îngeresc, de înger). Termenul are la bază rădăcina grecească 'angelos' (sol, mesager divin), sugerând virtuți precum puritatea sufletească, blândețea, frumusețea ideală și protecția spirituală. În literatura română și universală, este adesea ales pentru a contura personaje feminine de o noblețe rară sau o inocență desăvârșită.
• Anghel — Prenume masculin și nume de familie foarte răspândit în onomastica românească, provenind direct din limba greacă veche, unde cuvântul 'angelos' înseamnă 'trimis', 'sol' sau 'mesager al lui Dumnezeu' (înger). Numele poartă o puternică conotație spirituală de ocrotire și puritate, fiind legat istoric de numeroase personalități marcante din cultura, literatura (cum ar fi poetul Dimitrie Anghel) și istoria României.