#aplica

• acromatiza — A corecta un sistem optic format din mai multe lentile sau prisme pentru a elimina aberațiile cromatice, asigurând focalizarea culorilor din spectrul vizibil în același punct. Prin extensie, acțiunea presupune combinarea unor materiale cu indici de refracție și dispersie diferiți pentru a neutraliza descompunerea nedorită a luminii albe în fascicule colorate.
• acromatizat — Care a fost supus procesului de acromatizare; sistem optic, obiectiv sau ansamblu de lentile corectat din punct de vedere cromatic pentru a preveni dispersia luminii și formarea franjurilor colorate parazitare. În sens tehnic, descrie starea finală a unui dispozitiv de precizie ale cărui aberații sfero-cromatice au fost reduse la minimum conform standardelor industriale.
• acs — Termen cu dublă valență structurală; în limbajul arhaic sau regional reprezintă o variantă fonetică pentru 'ax' (piesă centrală de rotație), iar în context tehnologic modern este utilizat ca acronim internațional pentru sisteme de control ale atitudinii sau stabilizării (Attitude Control System). Definiția sa lexicografică românească se concentrează pe elementul mecanic longitudinal care susține ori transmite mișcarea circulară a unor componente dintr-un mecanism.
• acvadag — Suspensie coloidală de grafit purificat în apă sau într-un alt lichid adecvat, utilizată în tehnică drept lubrifiant rezistent la temperaturi înalte ori pentru realizarea unor straturi subțiri conductoare electric; de asemenea, desemnează învelișul protector conductor aplicat pe pereții interiori ai tuburilor catodice. Acest material structural ajută la colectarea electronilor secundari și la ecranarea electrostatică a componentelor de precizie.
• acvaplanare — Fenomen fizic și hidrodinamic periculos care se produce în timpul rulării unui vehicul sau aeronave pe o suprafață acoperită cu un strat de apă, constând în pierderea totală a aderenței pneurilor din cauza formării unei pelicule de lichid între roată și carosabil. Această pierdere structurală a contactului direct anulează eficiența frânării și a direcției, ducând la pierderea controlului asupra vehiculului.
• acvaristică — Știință aplicată, tehnică și hobby care se ocupă cu studiul, amenajarea, managementul și menținerea ecosistemelor acvatice captive în interiorul acvariilor. Această disciplină structurală reunește cunoștințe avansate de hidrochimie, ihtiologie, botanică subacvatică și ingineria sistemelor de filtrare, având ca scop reproducerea fidelă a biotopurilor naturale și conservarea speciilor în condiții optime.
• adiabatism — Proprietate structurală, stare sau regim de funcționare a unui sistem termodinamic caracterizat prin absența totală a schimbului de căldură cu mediul înconjurător. Acest concept teoretic stă la baza modelării unor mașini termice de înaltă eficiență și a explicării fenomenelor atmosferice de transformare rapidă a energiei fără pierderi termice exterioare.
• administrat — Care este condus, gestionat, controlat sau organizat de o autoritate ori de un manager; de asemenea, în context medical, descrie un tratament ori o substanță terapeutică ce a fost deja introdusă în organismul unui pacient. Ca participiu, reprezintă starea finalizată a verbului 'administra'.
• administrată — Formă de feminin pentru termenul 'administrat'; care este condusă, gestionată sau controlată de o autoritate, un administrator ori un sistem; de asemenea, în context medical, descrie o substanță terapeutică sau o doză care a fost deja introdusă ori aplicată în organismul unui pacient.
• admitanțmetru — Aparat de măsură electronic utilizat pentru determinarea directă sau indirectă a admitanței electrice a unui circuit, a unui dispozitiv ori a unui material semiconductor; instrument de laborator conceput structural pentru a evalua atât componenta activă (conductanța), cât și pe cea reactivă (susceptanța) în regim de curent alternativ de înaltă frecvență.
• adpresă — Formă de feminin a adjectivului 'adpres', utilizată pentru a descrie o structură anatomică, o foliolă, o bractee sau o pilozitate de gen feminin care crește strâns aplicată, turtită sau lipită pe suprafața unui organ suport, fără a fuziona cu el din punct de vedere celular.
• aerare — Acțiunea de a aera și rezultatul ei; proces fizic, mecanic sau biologic prin care un spațiu, un lichid (cum ar fi apa din bazinele de epurare) ori un solid (cum este solul agricol) este îmbogățit cu aer sau oxigen atmosferic pentru a stimula procesele oxidative, a elimina gazele parazitare și a îmbunătăți calitatea structurală.
• afumare — Acțiunea de a afuma și rezultatul ei; operație industrială sau tradițională prin care produsele alimentare (carne, pește, brânzeturi) sunt supuse acțiunii fumului pentru uscare, conservare antiseptică și îmbunătățire organoleptică. Reprezintă de asemenea procesul de tratare chimică sau optică a unor materiale prin depunerea unui strat fin de compuși din fum.
• Aglaonema oblongifolium — Specie de plantă tropicală robustă din genul Aglaonema, nativă în regiunile umede din Malaezia, Indonezia și Filipine. Se distinge structural prin statura sa mai înaltă și frunzele sale mari, alungite, oblong-eliptice sau lanceolate, de un verde închis profund și uniform, fiind utilizată intensiv în programele de hibridizare pentru a crea cultivare rezistente de interior.
• agro-biologie — Ramură interdisciplinară a științelor biologice și agricole care studiază legitățile biologice ce guvernează creșterea, dezvoltarea și adaptarea plantelor de cultură și a animalelor domestice în ecosisteme antropizate. Deși termenul adaptat simplu există, varianta compusă structural prin cratimă 'agro-biologie' este utilizată frecvent în codurile de cercetare academică, titlurile unor institute și planurile de învățământ, nefiind listată separat în corpul principal dexonline.
• agrobiologă — Femeie specialistă în agrobiologie; cercetătoare sau specialistă care studiază legile biologice ce guvernează viața, dezvoltarea și interacțiunea plantelor de cultură și a organismelor cu mediul agricol. Aceasta aplică principiile biologice fundamentale pentru optimizarea recoltelor, îmbunătățirea fertilității solului și dezvoltarea unor tehnologii agricole sustenabile.
• agrobiologic — Care aparține agrobiologiei, privitor la agrobiologie; care se referă la studiul legilor biologice aplicate în cultivarea plantelor și creșterea animalelor în corelație cu factorii de mediu. Termenul descrie metodele, procesele și criteriile științifice ce combină agronomia cu biologia pentru a obține o producție vegetală și animală optimă și ecologică.
• agrologie — Ramură a agronomiei și a pedologiei care se ocupă cu studiul structurii, compoziției și proprietăților solurilor în relație directă cu nutriția, dezvoltarea și productivitatea plantelor cultivate. Această disciplină analizează fertilitatea pământului și oferă fundamentul științific pentru aplicarea tehnicilor de îmbunătățire funciară, amendare și cultivare rațională.
• agrostologie — Ramură a botanicii care se ocupă cu studiul sistematic, morfologic, ecologic și economic al gramineelor (familia Poaceae), incluzând ierburile de pajiște, cerealele și stuful. Această disciplină oferă fundamentul științific pentru managementul durabil al pășunilor, ameliorarea soiurilor furajere și restaurarea ecologică a habitatelor ierboase afectate de eroziune sau supraexploatare.
• aiolostatic — Termen științific și tehnic extrem de rar, utilizat pentru a descrie o stare de echilibru static sau o configurare de forțe în interiorul unui mediu fluid sau gazos aflat sub influența unor curenți de aer constanți ori a unor presiuni atmosferice structurate. Acest concept structural definește sistemele capabile să își mențină poziția fixă sau stabilitatea mecanică nativă fără consum suplimentar de energie dinamică, prin compensarea matematică precisă a vectorilor de masă și a forțelor aerodinamice exercitate asupra lor.