#anom

• ab origine — Expresie latină care înseamnă 'de la origine' sau 'de la început'. În genetica medicală și embriologie, se folosește pentru a descrie o anomalie cromozomială, o malformație congenitală sau o afecțiune metabolică prezentă în structura biologică a organismului încă din momentul concepției (ab origine), spre deosebire de bolile dobândite pe parcursul vieții.
• aber — Rădăcină etimologică neologică sau variantă medicală veche abreviată pentru 'aberant' (cum ar fi în structurile anatomice ca 'arteria aber'), utilizată în manuscrisele chirurgicale românești și franceze de la începutul secolului XX. Desemna un vas de sânge, un traiect nervos sau un canal glandular care prezenta o anomalie de localizare sau o deviație de la traiectoria anatomică normală, fiind analizat pentru evitarea leziunilor intraoperatorii accidentale.
• aberanță — Stare, manifestare sau structură care prezintă o deviere patologică de la tipul normal sau fiziologic. În genetică, reprezintă o anomalie structurală sau numerică a cromozomilor; în neuropsihiatrie, desemnează o rătăcere a funcțiilor cognitive sau o tulburare severă de gândire; în oftalmologie, indică o eroare optică a ochiului (defect de refracție) care împiedică formarea unei imagini clare pe retină.
• aberație — O abatere evidentă de la ceea ce este normal, corect, logic sau natural. În genetică, reprezintă o modificare profundă în numărul sau ordinea genelor dintr-un cromozom (aberație genetică). În psihiatrie, desemnează o tulburare de gândire, o idee bizară sau o deviație comportamentală gravă de la normele sociale. În optică și astronomie, indică deformarea imaginilor din cauza proprietăților lentilelor sau mișcării Pământului în spațiu.
• aberativ — Care prezintă caracterul unei aberații; generator de devieri, anomalii sau deformări în raport cu o normă biologică, fizică sau logică. În optică, termenul descrie un mediu refractant sau o lentilă care introduce distorsiuni de fază sau de sfericitate în fasciculul luminos. În biologie, se referă la factori sau procese mutageni care determină modificări structurale anormale la nivelul materialului genetic.
• abnormitate — Starea, calitatea sau caracterul a ceea ce este abnorm; o abatere evidentă de la normă, regulă sau de la starea naturală și obișnuită a lucrurilor. În scrierile academice sau filosofice mai vechi, termenul este utilizat ca o variantă livrescă a substantivului „anormalitate”.
• acalazie — Tulburare motorie primară rară a esofagului, caracterizată prin absența peristaltismului normal în corpul esofagian și prin relaxarea defectuoasă sau incompletă a sfincterului esofagian inferior în timpul deglutiției. Această afecțiune neurodegenerativă duce la acumularea alimentelor în esofag, provocând dilatarea progresivă a acestuia, manifestându-se clinic prin disfagie (dificultate la înghițire), regurgitații, dureri retrosternale și scădere în greutate.
• acantocitoză — Stare patologică caracterizată prin prezența în sângele periferic a unui număr anormal de mare de acantocite (eritrocite spiculate, cu prelungiri membranare rigide și neregulate). Această anomalie morfologică este strâns legată de alterarea metabolismului lipidic și a structurii membranei celulare, fiind un indicator diagnostic major pentru afecțiuni ereditare rare (cum ar fi abetalipoproteinemia sau sindromul McLeod), boli hepatice severe în stadiu terminal sau tulburări neurodegenerative din grupul neuroacantocitozelor.
• acardiac — Care este lipsit de inimă sau prezintă un cord rudimentar complet nefuncțional. În neonatologie și medicină fetală, termenul descrie 'fătul acardiac' (sau geamănul acardiac), o malformație congenitală extrem de rară ce apare exclusiv în sarcinile gemene monocoriale, ca urmare a sindromului de perfuzie arterială inversată (secvența TRAP). În această anomalie, fătul malformat supraviețuiește intrauterin doar fiindcă primește sânge pompat de cordul geamănului său sănătos (geamănul pompă).
• adactilie — Malformație congenitală rară caracterizată prin absența totală sau parțială a degetelor de la mâini ori de la picioare. Această anomalie structurală de dezvoltare embrionară poate apărea izolat sau ca parte a unui sindrom malformativ complex, fiind determinată de factori genetici mutaționali sau de agresiuni teratogene externe suferite de embrion în primele săptămâni de sarcină.
• adenectopie — Anomalie congenitală sau poziționare anormală, vicioasă, a unei glande sau a unui ganglion limfatic în afara locului său anatomic obișnuit. Acest fenomen structural apare în timpul dezvoltării embrionare defectuoase, când țesutul glandular migrează greșit, putând funcționa normal sau generând complicații din cauza compresiunii asupra organelor învecinate.
• aeromagnetometrie — Metodă geofizică aeriană de prospecțiune și cartografiere ce constă în măsurarea și înregistrarea continuă a intensității câmpului magnetic terestru (sau a variațiilor sale locale) cu ajutorul unui magnetometru sensibil montat la bordul unei aeronave (avion, elicopter sau dronă). Această tehnică modernă permite detectarea anomaliilor magnetice cauzate de structuri geologice subterane sau zăcăminte minerale feroase.
• aeromagnetometru — Aparat geofizic de înaltă precizie montat la bordul unei aeronave sau tractat în spatele acesteia într-o nacelă aerodinamică, utilizat pentru măsurarea și înregistrarea continuă a intensității câmpului magnetic terestru în timpul zborului. Acest instrument elimină interferențele magnetice ale fuzelajului și permite detectarea de la înălțime a anomaliilor provocate de structuri geologice sau zăcăminte minerale.
• agast — Termen patologic rar sau arhaism medical care desemnează absența completă, congenitală ori chirurgicală, a stomacului (agastrie); prin extensie, stare funcțională sau structurală în care secreția gastrică și digestia la nivelul stomacului sunt complet sistate. Din punct de vedere clinic, termenul reflectă o anomalie anatomică severă ce necesită restructurări terapeutice și nutriționale majore ale tractului digestiv.
• agenezic — Care se referă la agenezie; caracterizat prin absența congenitală a unui organ, a unui țesut sau a unei părți a corpului, cauzată de oprirea dezvoltării acestuia în viața embrionară. În sens clinic, descrie un organism, un segment anatomic sau un proces afectat de această anomalie structurală severă de dezvoltare.
• agenitalism — Condiție clinică extrem de rară caracterizată prin absența congenitală totală a organelor genitale interne și externe sau prin lipsa completă a secreției hormonale a gonadelor (infantilism sexual sever). Această tulburare structurală endocrină și organică afectează profund dezvoltarea caracterelor sexuale secundare și capacitatea reproductivă a individului.
• agenosomie — Malformație congenitală gravă, de natură teratologică, caracterizată prin dezvoltarea incompletă sau absența parțială ori totală a organelor genitale externe și a peretelui abdominal inferior, asociată frecvent cu eventrația viscerelor. Această anomalie structurală severă este investigată clinic în cadrul patologiei fetale și este considerată în mod obișnuit incompatibilă cu supraviețuirea extrauterină pe termen lung.
• Aghenia — Malformație congenitală rară caracterizată prin absența completă, nedezvoltarea structurală sau lipsa congenitală a unui organ, a unui țesut ori a unei părți a corpului încă din perioada dezvoltării intrauterine. Fenomenul este cauzat de erori genetice sau factori teratogeni manifestați în fazele timpurii ale organogenezei.
• aglosie — Malformație congenitală extrem de rară caracterizată prin absența totală, anatomică și structurală, a limbii. Această anomalie de dezvoltare embrionară afectează sever funcțiile vitale de deglutiție, respirație și masticație, precum și capacitatea funcțională de articulare a sunetelor și a limbajului vorbit.
• agoranom — Magistrat în Grecia antică însărcinat cu supravegherea piețelor publice (agorelor), controlul prețurilor, verificarea greutăților și a măsurilor, colectarea taxelor comerciale și menținerea ordinii în perimetrul comercial al cetății; funcție echivalentă structural cu cea de edil din Republica și Imperiul Roman, având un rol esențial în protejarea consumatorilor și buna funcționare a economiei urbane.