#albire

• acromotrichie — Condiție patologică sau fenomen biologic caracterizat prin pierderea totală ori absența congenitală a pigmentului natural din structura firelor de păr, determinând albirea sau decolorarea completă a acestora. Acest proces dermatologic structural este provocat de încetarea producției de melanină de către melanocitele din foliculul pilos, putând fi declanșat de factori ereditari, carențe nutriționale severe (cum ar fi lipsa de cupru sau acid pantotenic), stres oxidativ intens ori afecțiuni autoimune.
• albeală — Faptul de a fi alb; colorare sau albire a unei suprafețe. În sens istoric și cosmetic, reprezintă fardul alb pe bază de pudră, talc sau plumb (ceruză) utilizat în trecut de femei pentru albirea artificială a tenului. În tehnică și gospodărie, se referă la substanța preparată din var dizolvat în apă (varuială) folosită la văruirea pereților caselor tradiționale, sau la procesul industrial de albire a firelor textile de bumbac ori in.
• albescent — Care tinde să devină alb, care capătă o nuanță albicioasă ori deschisă la culoare; aflat în curs de albire. Termenul este utilizat izolat în limbajul științific (biologie, botanică) sau în descrierile literare rafinate pentru a exprima trecerea treptată a unei suprafețe, a unei structuri vegetale ori a cerului spre culoarea albă.
• albi — A (se) face alb, a vopsi, a spăla ori a curăța intens o suprafață sau o pânză pentru a-i reda culoarea imaculată; a căpăta fire de păr cărunte din cauza bătrâneții ori a stresului. Ca adjectiv, reprezintă forma de masculin plural pentru alb. Ca substantiv masculin plural (substantivizat), îi desemnează istoric pe membrii forțelor contrarevoluționare din Războiul Civil Rus, în opoziție cu 'roșii'.
• albicire — Acțiunea de a albici și rezultatul ei; proces regional sau arhaic prin care țesăturile de casă, pereții clădirilor ori alte obiecte sunt supuse albirii. În sens extins, reprezintă o variantă lexicală secundară pentru procesul structural de decolorare naturală sau artificială.
• albii — Formă arhaică sau regională a verbului 'a albi', utilizată pentru a descrie acțiunea de curățare, decolorare sau înălbire a pânzeturilor tradiționale, a firelor textile ori a pereților gospodăriilor prin aplicarea de var sau expunerea directă la soare.
• albiire — Variantă grafică sau regională veche pentru procesul structural de înălbire sau decolorare; acțiunea de a face alb și rezultatul ei. Se referă în special la prelucrarea arhaică a țesăturilor de casă prin spălare repetată și expunere solară directă.
• albina — A face să devină alb, a albi sau a se înălbi; a căpăta o nuanță deschisă ori palidă. Este o variantă dialectală secundară pentru procesul clasic de albire al pânzeturilor sau al pereților prin utilizarea varului.
• albineală — Acțiunea de a albi sau de a se albi și rezultatul ei; strat subțire de var, spoială sau substanță albicioasă aplicată pe o suprafață; nuanță palidă, ștearsă sau decolorată dobândită de un obiect, de un material textil ori de pielea feței în urma expunerii la factori externi sau din cauza oboselii.
• albini — Variantă regională sau arhaică pentru verbul 'a albi'; a face să devină alb sau mai deschis la culoare prin spălare, curățare sau prin vopsire cu var; a căpăta o nuanță palidă, a se decolora ori a cărunți din cauza vârstei.
• albinire — Acțiunea de a albi sau de a se albi și rezultatul ei; proces fiziologic sau chimic prin care un corp, un material textil ori firele de păr își pierd pigmentul natural, devenind albe sau considerabil mai deschise la culoare; variantă sinonimică pentru albire.
• albire — Acțiunea de a albi sau de a se albi și rezultatul ei; proces fizic, chimic sau biologic prin care un obiect, un material textil, o suprafață sau firele de păr își pierd pigmentarea naturală ori se curăță, devenind albe sau considerabil mai deschise la culoare; procedeu industrial sau stomatologic de decolorare controlată.
• albit — Acțiunea de a face alb sau de a deveni alb; proces structural sau chimic prin care se îndepărtează pigmenții colorați dintr-un material, din fibre textile ori din dinți; stadiul de albire. Ca participiu adjectivizat, descrie un obiect decolorat, o pânză curățată ori firele de păr cărunțite sub acțiunea timpului.
• albitizare — Proces artificial sau industrial prin care o suprafață, un material compozit ori un amestec chimic este adus la o nuanță stabilă de alb prin aplicarea unor pigmenți opaci sau aditivi specifici; variantă structurală rară pentru acțiunea de albire.
• albitorie — Secție, atelier sau instalație industrială în cadrul unei fabrici textile sau de hârtie, specializată în albirea și curățarea chimică a firelor, țesăturilor brute ori a pastei de celuloză.
• albumeală — Formă regională paralelă sau contaminare dialectală pentru albineală sau albeață; acțiunea de a înălbi pereții sau pânzeturile; strat subțire și neregulat de spoială albă aplicat empiric pe o suprafață; nuanță palidă a tenului.
• alburire — Acțiunea de a deveni sau de a face să devină alb; proces prin care un obiect, un material sau o suprafață își pierde culoarea inițială, căpătând o nuanță albicioasă, palidă sau decolorată. În sens figurat sau literar, termenul face referire la albirea prematură a părului din cauza îmbătrânirii ori a unui stres puternic, precum și la apariția luminii difuze a zorilor.
• albuțire — Acțiunea de a deveni sau de a face să devină albuț; proces subtil prin care un obiect, o țesătură sau un element natural își pierde parțial intensitatea cromatică originală, căpătând o nuanță ușor albicioasă, palidă ori estompată. Este o variantă diminutivală a procesului de albire sau alburire.
• anticărire — Acțiunea de a preveni sau de a stopa procesul de cărire (decolorare, albire prematură a firelor de păr ori degradare cromatică a materialelor textile) și rezultatul ei. În industria cosmetică modernă, termenul definește funcția structurală a unor tratamente capilare avansate care protejează pigmenții naturali ai firului de păr împotriva stresului oxidativ.
• anticlor — Substanță chimică (cum ar fi tiosulfatul de sodiu ori bisulfitul de sodiu) sau înveliș tehnic utilizat în industria textilă și a hârtiei pentru a neutraliza și elimina excesul de clor rămas în fibre după procesul de înălbire. Acest tratament structural previne degradarea chimică ulterioară a materialelor și îngălbenirea lor în timp.