#acont
- anecdotist — Autor sau povestitor de anecdote; persoană care compune, culege ori relatează cu mult haz istorioare scurte, satiri și glume cu poantă. În contextul criticii literare, termenul desemnează un scriitor axat structural pe schițe fragmentare, schițe de moravuri sau cronici pitorești ale vieții cotidiene, adesea în detrimentul marilor construcții epice.
- anecdotistă — Forma de gen feminin a substantivului 'anecdotist'; femeie care compune, culege ori povestește anecdote, glume satirice sau istorioare cu poantă. În critica literară, termenul descrie o autoare ale cărei opere se remarcă structural printr-un stil fragmentar, axat pe episoade picante, dialoguri spumoase și schițe de moravuri.
- arvant — O formă arhaică sau variantă regională veche pentru termenul 'arvunitor' ori legată direct de persoana care dădea o sumă de bani (arvună) pentru a arvuni, a asigura și a rezerva o marfă, un serviciu sau munca unui slujbaș; termenul reflectă practicile juridice și comerciale populare din trecut din Țările Române privind tranzacțiile pecuniare anticipate.
- arvi — O variantă regională sau formă arhaică trunchiată utilizată în trecut în limbajul negustoresc din anumite zone ale Țărilor Române pentru a denumi simbolic darea sau primirea unei arvune (acont, garanție bănească); termenul făcea trimitere directă la actul juridic informal de legare a unei tranzacții prin plata unei sume modice în avans, înainte de întocmirea zapisului oficial.
- arvonă — O variantă fonetică veche sau regională a cuvântului 'arvună' (sumă de bani plătită în avans pentru a asigura o tranzacție, a rezerva o marfă sau a tocmi un serviciu). Acest termen a fost utilizat intens în documentele comerciale și în graiul negustoresc din secolele trecute pe teritoriul Țărilor Române, reprezentând gajul pecuniar informal care garanta respectarea unei promisiuni bilaterale.
- arvoni — O variantă fonetică veche sau regională a verbului 'a arvuni' (a da sau a primi o sumă de bani în avans ca garanție pentru cumpărarea unui bun, prestarea unui serviciu sau angajarea unui slujbaș). Termenul reflectă acțiunea juridică și economică populară prin care o tranzacție devenea fermă și obligatorie prin plata unui gaj simbolic înainte de finalizarea acordului oficial.
- arvuna — O variantă grafică și fonetică veche a cuvântului 'arvună' (sumă de bani sau bun material oferit în avans pentru a garanta finalizarea unei tranzacții, încheierea unui contract sau tocmirea unei munci). Acest termen apare frecvent în manuscrisele comerciale medievale din Moldova și Țara Românească, reprezentând gajul juridic cutumiar prin care părțile își blocau reciproc dreptul de a se retrage dintr-un acord fără penalități.
- arvunare — Acțiunea de a arvuni și rezultatul ei; operațiunea juridică, comercială sau administrativă prin care se rezervă o marfă, un serviciu, o proprietate ori munca unei persoane prin achitarea sau încasarea unei sume de bani numite arvună. Reprezintă formalizarea unei promisiuni de a contracta, oferind ambelor părți o siguranță tranzacțională preliminară.
- arvunire — O variantă mai puțin frecventă sau regională pentru termenul 'arvunare', desemnând acțiunea de a arvuni și rezultatul ei; procesul prin care se dă ori se primește o sumă de bani în avans pentru a rezerva ferm o marfă, un animal sau serviciile unui angajat, asigurând totodată un angajament bilateral ferm între părțile contractante înainte de achitarea integrală.
- arvunit — Care a fost reținut, rezervat sau angajat prin plata unei sume de bani în avans (arvună); adjectiv ce descrie un bun, o marfă, un animal sau o persoană (argat, meșteșugar) care se află sub incidența unui angajament contractual preliminar, neputând fi înstrăinat ori angajat de altcineva până la finalizarea sau ruperea înțelegerii.
- avans — Sumă de bani plătită anticipat dintr-o datorie, dintr-un salariu, în cadrul unui contract de vânzare-cumpărare sau pentru executarea unei lucrări, urmând ca restul plății să fie achitat ulterior. În sens larg, termenul descrie un progres, o devansare, o distanță câștigată în timp ori spațiu față de cineva sau ceva. În tehnică și mecanică, reprezintă reglajul cinematic sau unghiular prin care o acțiune (cum ar fi aprinderea sau alimentarea) se produce înainte de momentul de referință.