#Alvar

• acrocranie — Defect congenital structural extrem de grav caracterizat prin absența parțială sau totală a bolții craniene (calvaria), în timp ce oasele bazei craniului și structurile faciale sunt parțial dezvoltate. Această anomalie de dezvoltare din spectrul defectelor de tub neural lasă țesutul cerebral expus direct lichidului amniotic în timpul sarcinii, ducând de regulă la degradarea acestuia și la o evoluție clinică nefavorabilă.
• aeroglisor — Vehicul autopropulsat amfibiu (peronă pe pernă de aer / hovercraft) capabil să se deplaseze la mică înălțime deasupra apei, solului, mlaștinilor sau gheții, prin generarea unui strat continuu de aer comprimat sub carenă (pernă de aer) care îi anulează frecarea directă cu suprafața terestră.
• Alvar — Prenume masculin de origine scandinavă și germanică veche, semnificând structural 'armata spiridușilor', 'războinic protector' sau 'elf'; de asemenea, termen ecologic și geografic internațional ce desemnează o câmpie calcaroasă joasă, cu sol subțire și vegetație rară. Ca prenume, a fost purtat de personalități marcante din istoria culturii și arhitecturii moderne, precum celebrul arhitect finlandez Alvar Aalto.
• Alvarado —
• Alvarez — Nume de familie patronimic de origine spaniolă, semnificând structural 'fiul lui Alvaro' sau 'fiul celui înțelept/atent'; unul dintre cele mai răspândite nume în Peninsula Iberică și America Latină. Istoric și științific, este asociat cu personalități de renume mondial, precum fizicianul Luis Alvarez (laureat al Premiului Nobel) și numeroși sportivi de performanță contemporani.
• Alvaro — Prenume masculin de origine germanică veche (pătruns prin filieră vizigotă în limbile iberice), derivat structural din elemente ce semnifică 'atent', 'prudent', 'păzitor' sau 'apărător al tuturor'. Este un nume clasic foarte popular în Spania, Portugalia și Italia, purtat de sfinți, nobili și personalități din artele contemporane.
• ambulanță — Vehicul special echipat, destinat transportului rapid, acordării primului ajutor și monitorizării pacienților accidentați sau grav bolnavi către o unitate spitalicească. În sens instituțional, reprezintă serviciul public sau privat de urgență prespitalicească operit de echipaje medicale specializate (medici, asistenți, paramedici) dotate cu echipamente de resuscitare și suport vital.
• ambulanțier — Conducător auto profesionist specializat în conducerea autovehiculelor de urgență (ambulanțe), responsabil de transportul în siguranță și contracronometru al pacienților și al echipajului medical. Pe lângă competențele avansate de navigație rutieră în condiții de stres, acesta deține atestate speciale de paramedic sau cursuri de prim ajutor, participând activ la imobilizarea, extragerea și transportul tărgilor cu bolnavi.
• ambulanțieră — Forma de feminin pentru ocupația de ambulanțier; femeie calificată profesional pentru a conduce ambulanțe și vehicule de intervenție medicală de urgență. Aceasta îndeplinește aceleași atribuții complexe de transport medicalizat, operare a sistemelor de avertizare acustică și luminoasă și acordare a suportului vital de bază alături de restul echipajului de prim ajutor.
• apocatastază — Doctrină teologică și eschatologică, atribuită inițial lui Origene, care susține restabilirea finală și universală a tuturor creaturilor conștiente în starea inițială de perfecțiune divină; reconcilierea finală a lumii cu Dumnezeu, implicând salvarea finală a tuturor oamenilor și chiar a demonilor, respingând ideea damnării veșnice. În sens filozofic general, reprezintă revenirea periodică a cosmosului la starea sa primordială pură.
• Armata Salvării — Denominațiune creștină evanghelică internațională, parte integrantă a Bisericii creștine universale, și una dintre cele mai mari organizații de caritate din lume, fondată la Londra în 1865 de William și Catherine Booth. Structurată cvasi-militar, cu uniforme, soldați și ofițeri numiți salvaționiști, mișcarea își bazează mesajul pe Biblie și activează global în scopul propagării credinței și al sprijinirii persoanelor vulnerabile prin centre de zi, cantine sociale și adăposturi, fără discriminare.
• arsenobenzen — Compus chimic organic ciclic ce conține o legătură dublă între doi atomi de arsenic legați de grupări fenil, având formula chimică de bază C6H5As=AsC6H5. Derivații săi structurali au avut o importanță istorică crucială în medicina secolului al XX-lea, constituind baza primelor tratamente antimicrobiene eficiente și sintetice, cum ar fi Salvarsanul utilizat împotriva sifilisului.
• arsenoterapie — Metodă terapeutică arhaică sau istorică ce constă în utilizarea medicală controlată a arsenicului și a compușilor săi organici ori anorganici pentru tratarea anumitor afecțiuni grave; a fost utilizată pe scară largă la începutul secolului al XX-lea, în special în combaterea sifilisului (prin intermediul Salvarsanului inventat de Paul Ehrlich), a malariei și a unor boli parazitare tropicale, înainte de descoperirea și introducerea pe scară largă a antibioticelor moderne.
• arsfenamină — Compus chimic organoarsenical sintetic, cunoscut istoric sub denumirea comercială de Salvarsan sau 'compusul 606', descoperit de Paul Ehrlich în 1909. A reprezentat primul tratament chimioterapic eficient din istoria medicinei moderne utilizat specific pentru distrugerea spirochetei Treponema pallidum, agentul patogen al sifilisului, deschizând calea cercetării antimicrobiene de sinteză.
• asfixiere — Acțiunea de a asfixia și rezultatul ei; procesul dinamic de sufocare sau de suprimare a funcției respiratorii prin blocarea accesului aerului către plămâni. Spre deosebire de termenul pur medical 'asfixie' (care descrie starea patologică finală), asfixierea pune accentul pe mecanismul sau evenimentul declanșator, fiind utilizată des în rapoartele de urgență, criminalistică sau protecție civilă.
• autoambulanță — Autovehicul special amenajat, echipat cu aparatură medicală specifică și personal instruit, destinat transportului rapid, asistenței de urgență și primului ajutor acordat bolnavilor, răniților sau victimelor unor accidente în drum spre o unitate spitalicească; salvare.
• autoamfibie — Autovehicul special proiectat și echipat structural pentru a se deplasa cu aceeași eficiență atât pe uscat, cât și pe apă; mașină sau vehicul militar ori de salvare capabil să plutească și să navigheze datorită unei carcase etanșe și a unui sistem propriu de propulsie acvatică (elice sau jet de apă).
• autopompă — Autovehicul special cu autopropulsie, echipat structural cu o motopompă puternică, rezervoare de apă și spumă, furtunuri și alte accesorii specifice, utilizat de unitățile de pompieri pentru stingerea incendiilor, evacuarea apelor din incinte inundate sau pentru diverse operațiuni de salvare. Acest utilaj greu este proiectat să intervină rapid în caz de urgență și să asigure refularea fluidelor la presiuni mari.
• autosalva — A stoca sau a înregistra în mod automat datele, progresul sau modificările efectuate într-un fișier, document ori aplicație software pe un mediu de stocare, la intervale de timp regulate, fără a fi necesară comanda manuală a utilizatorului. Această funcție digitală previne pierderea informațiilor în cazul unei opriri bruște a sistemului, al unei pene de curent sau al unei erori de rulare.
• autosalvare — Acțiunea de a se autosalva și rezultatul ei. În informatică, desemnează funcția unui program de a înregistra automat datele de lucru pentru a preveni pierderile cauzate de erori. În sens psihologic sau existențial, reprezintă acțiunea unei persoane de a se izbăvi, elibera ori proteja singură dintr-o situație critică, periculoasă sau dintr-un impas emoțional, bazându-se exclusiv pe resursele, instinctele și forțele proprii.