#sciti

• abii — Termen istoric și mitologic preluat din textele antice homerice și geografii vechi, utilizat uneori în primele tratate medicale și antropologice europene pentru a desemna un trib nomad scit din nordul Dunării, descris ca trăind în deplină asceză, abstinență și având o dietă lacto-vegetariană strictă. În textele medicale de igienă din secolul al XIX-lea, aceștia erau citați ca un exemplu istoric de longevitate extremă obținută prin moderație alimentară, lipsa viciilor și izolare patologică de epidemiile urbane.
• agatârs — Membru al unui trib antic de neam scitic sau trac (agatârșii), menționat de istoricul Herodot ca locuind în secolul al V-lea î.Hr. pe teritoriul actual al Transilvaniei, de-a lungul cursului superior al râului Mureș. Din punct de vedere structural, această populație antică se distingea prin bogăția în resurse aurifere, prin practicarea tatuajului corporal ritualic ca semn al nobleții și prin deținerea unor legi versificate transmise pe cale orală.
• agatîrși — Populație antică de neam scitic sau tracIC care a locuit în primul mileniu înainte de Hristos pe teritoriul actual al Transilvaniei, de-a lungul văii râului Mureș. Menționați istoric de Herodot, aceștia erau renumiți pentru bogăția lor în aur, pentru obiceiul de a-și tatua corpul și părul cu desene albastre ca semn al nobleței și pentru legile lor transmise pe cale orală sub formă de versuri cântate.
• Anacarsis — Formă românizată pentru numele propriu Anacharsis; filosof scit de viță regală din secolul al VI-lea î.Hr., faimos în Grecia Antică pentru înțelepciunea sa simplă, directă și criticile aspre aduse moravurilor elene. În scrierile clasice, a fost inclus uneori printre cei Șapte Înțelepți ai lumii antice, reprezentând arhetipul 'barbarului civilizat' care prețuiește natura și logica în detrimentul legilor artificiale.
• ascitic — Care aparține ascitei, privitor la ascită sau care este provocat de aceasta; fluid patologic acumulat în cavitatea peritoneală. În sens clinic, descrie o stare sau un efluent extras din abdomenul unui pacient, caracteristic unor afecțiuni severe precum ciroza hepatică, insuficiența cardiacă congestivă sau neoplasmele peritoneale.
• ascitică — Forma de feminin a adjectivului ascitic; descrie o reacție, o acumulare fluidă, o formă clinică sau o manifestare patologică strâns legată de prezența ascitei și a revărsatului lichidian din cavitatea peritoneală.
• Ateas — Numele unui rege legendar al sciților (cca. 429 î.Hr. – 339 î.Hr.) care a unificat sub autoritatea sa triburile scitice din regiunea cuprinsă între Dunăre și Don, creând un puternic stat nomad. Este cunoscut istoric pentru conflictele și alianțele sale complexe cu orașele grecești pontice, cu triburile trace ale tribalilor și cu Filip al II-lea al Macedoniei, bătălia sa finală împotriva macedonenilor, la vârsta de peste 90 de ani, marcând apusul marii puteri scitice în zona Dunării de Jos.