#saxofon
- altissimo — Termen muzical împrumutat din limba italiană care indică registrul cel mai înalt al unui instrument muzical (în special la clarinet ori saxofon) sau executarea unor note în cea mai înaltă octavă posibilă, depășind limita standard a partiturii.
- altist — Cântăreț cu voce de alto (mai ales un copil sau un bărbat cu voce de falset) ori muzician care interpretează la un instrument alto, cum ar fi violistul sau cel care cântă la saxofonul alto. Ca adjectiv, descrie un timbru, o compoziție sau un registru instrumental specific gamei de alto.
- altistă — Cântăreață a cărei voce se încadrează în registrul de alto (plasată ca înălțime între soprană și mezzosoprană sau tenor) ori femeie care interpretează la un instrument din aceeași gamă acustică (violă, saxofon alto).
- alto — Voce feminină gravă sau voce de copil situată ca registru între soprană și tenor (numită și contralto); partitură muzicală scrisă pentru acest registru. De asemenea, desemnează instrumente muzicale cu un timbru corespunzător acestei game (de exemplu, saxofon alto, flaut alto) sau, ca adjectiv, descrie un astfel de registru acustic.
- anceu — Limbă subțire și elastică, confecționată din trestie, material plastic sau metal, care servește la producerea sunetelor prin vibrație sub presiunea aerului la unele instrumente de suflat (cum ar fi clarinetul, saxofonul sau oboiul). Reprezintă elementul acustic esențial pentru controlul timbrului, dinamicii și flexibilității expresive în generarea undelor sonore specifice suflătorilor de lemn.
- ancie — Variantă ortografică rară sau împrumut direct neadaptat fonetic pentru termenul anceu; lamelă subțire și elastică din trestie sau material plastic fixată la muștiucul unor instrumente muzicale de suflat pentru a produce sunete prin vibrație sub presiunea aerului.