#patos

• adăpătos — Bogat în ape, izvoare sau puncte de adăpare; care descrie un teren, o vale ori o regiune geografică fertilă ce oferă numeroase surse naturale de apă potabilă, fiind ideală pentru pășunatul vitelor și așezarea taberelor pastorale tradiționale.
• apătos — Care conține o cantitate mare de apă în structura sa internă, depășind proporțiile normale sau așteptate; apos, fad sau lipsit de consistență densă. În domeniul culinar, descrie un preparat sau un sos prea fluid din cauza fierberii insuficiente, iar în botanică face referire la fructe, legume sau țesuturi vegetale extrem de zemoase, dar adesea lipsite de un gust intens.
• apătoșa — A transforma sau a deveni apătos; a crește excesiv conținutul de apă al unui preparat, al unui țesut sau al unui amestec material, determinând pierderea densității sau a gustului original. Ca verb reflexiv, descrie procesul prin care o substanță își pierde consistența fermă și se diluează structural sub influența umidității sau a căldurii.
• apătoșare — Acțiunea de a (se) apătoșa și rezultatul ei; proces structural sau biologic prin care o substanță, un țesut vegetal ori un preparat culinar își pierde consistența densă, devenind excesiv de fluid, apos sau infiltrat cu lichid parazitar. În sens figurat, termenul descrie alterarea calității unei structuri prin diluarea densității sale originale.
• apătoși — A deveni sau a face să devină apos, moale, lipsit de consistență sau saturat de lichid; a se dilua excesiv prin pierderea densității naturale a substanței. Se folosește adesea în sens culinar, agricol sau textil pentru a descrie transformarea structurilor ferme în medii fluide, spongioase ori saturate cu apă.
• apătoșire — Acțiunea de a se apătoși și rezultatul ei; proces progresiv de transformare a unei substanțe, texturi sau aliment într-un mediu fluid, apos și lipsit de consistența inițială. Acest fenomen este întâlnit în special în procesele de alterare biologică a legumelor sau în erorile de legare a compozițiilor culinare.
• apatozaur — Gen de dinozaur sauropod uriaș, erbivor, care a trăit în perioada Jurasicului târziu pe teritoriul actual al Americii de Nord. Acest animal preistoric remarcabil se caracteriza printr-un gât extrem de lung, o coadă lungă în formă de bici utilizată pentru apărare și membre masive de tip pilon care susțineau o greutate structurală de zeci de tone, fiind cunoscut istoric și sub denumirea populară de brontozaur.
• ardență — Însușirea sau starea a ceea ce este ardent; intensitate extremă, ardoare, înflăcărare, fervoare, pătimire sau pasiune mistuitoare. În limbajul literar modern, termenul definește acea calitate structurală a unui sentiment sau a unui discurs care vibrează de entuziasm și transmite o energie emoțională profundă capabilă să impresioneze publicul.