#orz

• acrospiră — Primul lăstar embrionar, germen, plumulă sau tulpiniță rudimentară care se dezvoltă din embrionul unei semințe de cereale (în special la orz) în timpul procesului de germinare. În industria malțului și a berii, monitorizarea lungimii și dezvoltării acestei structuri anatomice sub învelișul bobului (bobul malțificat) este un parametru tehnic esențial pentru evaluarea gradului de dezagregare și solubilizare a amidonului din endosperm.
• afonie — Pierdere totală sau parțială a vocii, cauzată de afecțiuni ale laringelui, ale corzilor vocale, ale nervilor recurenți sau de factori de natură psihică (cum ar fi un șoc emoțional puternic). În practica medicală, pacientul afectat păstrează capacitatea de a articula cuvintele, însă comunicarea se realizează exclusiv prin intermediul șoaptei, din cauza lipsei vibrației glotice normale.
• Alborz — Lanț muntos major din nordul Iranului, situat la sud de Marea Caspică, renumit pentru peisajele sale spectaculoase, stațiunile de schi și pentru găzduirea celui mai înalt vârf din Orientul Mijlociu, vulcanul adormit Damavand.
• aritenoid — Fiecare dintre cele două cartilaje mici, perechi, de formă piramidală, situate în partea posterioară a laringelui, deasupra cartilajului cricoid. Ca adjectiv, descrie orice structură (mușchi, ligament, mucoasă) asociată acestor cartilaje. Ele au un rol fiziologic absolut critic în fonație și respirație, deoarece controlează direct tensiunea, poziția, deschiderea și închiderea corzilor vocale.
• aritenoidectomie — Intervenție chirurgicală de înaltă precizie care constă în extirparea parțială sau totală a unuia ori a ambelor cartilaje aritenoide ale laringelui. Acest procedeu chirurgical structural este efectuat în principal pentru tratarea paraliziei bilaterale a corzilor vocale în abducție (poziție mediană), cu scopul de a lărgi spațiul glotic parazitat și de a ameliora insuficiența respiratorie severă, restabilind o cale aeriană funcțională fără a compromite total fonația.
• arpă — Un termen regional și arhaic utilizat în graiurile din Transilvania și Banat pentru a desemna planta de orz sau, în sens mai larg, boabele acestei cereale folosite ca hrană pentru animale sau ca materie primă în gospodărie. Reprezintă un element de lexic vernacular care demonstrează împrumuturile și schimburile lingvistice în zonele multiculturale agricole.
• arpacaș — Produs alimentar obținut prin decorticarea (îndepărtarea cojilor), șlefuirea și uneori măcinarea parțială a boabelor de cereale, de regulă de grâu, orz sau mei. Este utilizat pe scară largă în gastronomia tradițională românească ca ingredient de bază pentru prepararea colivei ritualice, a unor supe dense, ciorbe, budinci sau garnituri rurale consistente, având un conținut bogat de fibre și carbohidrați complexi.
• Ascanio — Un prenume masculin de origine italiană și spaniolă, derivat din numele clasic grecesc și latin Ascanius. În mitologie, Ascanius a fost fiul legendarului erou troian Eneas și fondatorul orașului Alba Longa; din punct de vedere istoric și cultural, numele este purtat de personalități marcante ale Renașterii italiene (precum cardinalul Ascanio Sforza) și apare frecvent în opere literare, muzicale și de operă.