#oprire

• abort — Comandă, acțiune sau procedură de urgență utilizată în informatică, programare și tehnologie aerospațială pentru a opri forțat și imediat un proces, o execuție de cod, o aplicație software sau o misiune operațională înainte de finalizarea sa firească; (în medicină, livresc) termen rar preluat din engleză sau latină utilizat ca sinonim pentru avort sau întrerupere prematură a evoluției unui embrion ori a unui proces patologic.
• abortare — Acțiunea de a aborta sau de a întrerupe prematur un proces; pierderea spontană sau provocată a unei sarcini (termen medical utilizat ca sinonim modern pentru avortare); (în informatică și tehnologie) procesul de oprire forțată și imediată a executării unui program, a unui script, a unei tranzacții de date sau a unei misiuni operaționale înainte de finalizarea programată; (în sens figurat) eșuarea timpurie a unui plan sau proiect.
• algostază — Oprirea, blocarea sau suspendarea temporară ori permanentă a senzației de durere; realizarea analgeziei prin metode terapeutice sau medicamentoase. În algologie și anestezie, termenul descrie stadiul clinic în care impulsurile nociceptive sunt întrerupte la nivel sinaptic sau periferic, împiedicând transmiterea semnalelor de suferință fizică către cortexul cerebral.
• apnee — Oprire temporară, voluntară sau involuntară, a respirației, caracterizată prin suspendarea tranzitorie a fluxului de aer către plămâni. Acest fenomen structural poate apărea fiziologic în timpul scufundărilor ori patologic în timpul somnului, determinând scăderi ale oxigenului din sânge și fragmentarea odihnei nocturne.
• asiguratoriu — Care servește la asigurarea, conservarea sau garantarea unui drept, a unei creanțe ori a unor bunuri supuse unui litigiu, prevenind ascunderea, distrugerea sau înstrăinarea lor de către debitor; cu caracter de conservare. În terminologia juridică de precizie, definește măsuri executorii provizorii (cum ar fi sechestrul ori poprirea) instituite structural de o instanță de judecată pentru a securiza valorile materiale până la pronunțarea unei sentințe definitive.
• astăvi — A stăvili, a opri, a îndigui sau a bara curgerea unei ape ori a unui fluid prin intermediul unui obstacol fizic (stăvilar, baraj, dig); prin extindere sau în sens figurat, înseamnă a înfrâna, a străbătea, a pune capăt sau a reține o pornire violentă, o emoție puternică ori un val de proteste sociale.
• aținere — Fapta de a se aține sau starea de pândă vigentă; acțiunea de a opri, de a bara calea sau de a intercepta pe cineva în mod premeditat într-un punct strategic. În sens figurat și arhaic, reprezintă efortul conștient de stăpânire de sine, înfrânarea unor impulsuri imediate sau supravegherea clandestină a unui parcurs, realizată cu scopul de a prelua controlul asupra unei situații desfășurate în teritoriu.
• autohaltă — Punct amenajat de oprire pe traseul unor linii de transport auto public (autobuze, autocare), de importanță secundară, dotat de regulă cu o copertină simplă și un indicator de orar, destinat exclusiv urcării sau coborârii pasagerilor, fără a dispune de infrastructura complexă a unei autogări.