#neam
- Agapia — Localitate și comună din județul Neamț, România, faimoasă la nivel național și internațional pentru Mănăstirea Agapia, un monument istoric și religios de o importanță arhitecturală deosebită. Din punct de vedere structural și artistic, lăcașul de cult se remarcă prin pictura interioară de o valoare inestimabilă, realizată de pictorul român Nicolae Grigorescu între anii 1858 și 1861, combinând tradiția bizantină cu influențele neoclasice europene.
- alaman — Formă arhaică, regională sau de natură populară folosită în vechile cronici românești pentru a desemna un german sau un locuitor de origine germanică (provenit din regiunile istorice ale Germaniei sau Austriei); aleman. În sens adjectival structural, termenul descria obiecte, arme, contingente militare ori influențe culturale specifice spațiului central-european germanic, fiind integrat în vocabularul istoric din perioada medievală.
- alman — Termen istoric rar sau variantă veche preluată din limbile slave ori orientale pentru a desemna un neamț (german) sau, ca adjectiv, un element ce aparține culturii germane. În unele limbi europene și asiatice (cum ar fi turcă sau persană - 'alman'), este denumirea standard folosită pentru poporul german, apărând sporadic în documentele diplomatice românești din perioada medievală târzie.
- Alvoicii — Denumire istorică regională sau variantă onomastică arhaică la plural ce desemna membrii unei familii, dinastii locale sau comunități legate de un strămoș numit Alvoicu, Alvoica sau derivat; formă de identificare colectivă specifică documentelor juridice, hrisoavelor de proprietate sau hotărnicilor vechi din zonele subcarpatice.
- Anculescu — Nume de familie patronimic românesc, răspândit cu precădere în regiunile istorice Muntenia și Oltenia, format structural pe baza radicalului onomastic Ancu. Sufixul specific indică descendența directă, însemnând fiul lui Ancu, reflectând un model clasic de stabilizare a numelor de familie din spațiul românesc prin care poreclele sau prenumele părinților au devenit mărci identitare ereditare.
- Angheni — Formă onomastică regională, variantă de plural familial sau microtoponim derivat din numele Anghene sau Anghel, utilizat în spațiul istoric românesc pentru a desemna o comunitate mică, un neam sau o vatră de sat stăpânită de membrii aceleiași familii. Din punct de vedere lingvistic, reprezintă un element structural de identificare geografică și genealogică, conservat în recensăminte vechi și hărți cadastrale de interes istoric.
- ascendință — Serie, succesiune sau totalitate a strămoșilor, înaintașilor ori antecesorilor unei persoane, privită ca o linie genealogică de origine; descendența inversă dintr-un neam. În sens figurat, reprezintă originea culturală, spirituală sau intelectuală a unui curent de opinie, a unei opere de artă ori a unei ideologii.
- avradini — Formă de plural a substantivului propriu sau comun fictiv Avradin, utilizată în literatură, jocuri de rol ori mitologii moderne pentru a desemna un grup de războinici, o gintă, un neam sau o comunitate de personaje care împărtășesc aceleași origini, trăsături culturale ori loialități structurale.
- Băeleși — Denumire de tip oiconim sau patronimic colectiv ce indică o veche așezare rurală, un cătun dispărut sau o comunitate istorică de oameni strâns legați de o stâncă ori o moșie stăpânită de familia Băescu sau Băescu; comunitatea locuitorilor dintr-o zonă denumită Băea.
- Bahna — Numele unei comune și al satului de reședință din județul Neamț, regiunea Moldova, România; de asemenea, desemnează mai multe cursuri de apă mici (pâraie) și localități rurale din județele Bacău, Mehedinți sau Suceava. Din punct de vedere etimologic, termenul provine dintr-un radical vechi slav sau ucrainean (bahno) care înseamnă 'mlaștină', 'băltoacă' sau 'loc noroios', reflectând caracterul geografic inițial al terenului din preajma apelor respective.