#idiom

• abstracție — Noțiune, idee sau categorie mentală pur teoretică, rezultată în urma procesului de abstractizare; entitate care nu are o existență materială sau fizică în realitate. În limbajul curent, termenul apare adesea în expresii fixe legate de ignorarea intenționată a unui element sau a unei circumstanțe dintr-o analiză.
• adstrat — Totalitatea elementelor dintr-o limbă străină care pătrund într-un idiom și se adaugă acestuia după ce el s-a constituit complet ca structură distinctă. Spre deosebire de substrat (limba populației autohtone asimilate) și superstrat (limba cuceritorilor care se dizolvă în idiomul local), adstratul reprezintă rezultatul unor contacte prelungite, al vecinătății geografice, al legăturilor istorico-politice sau culturale între popoare. Elementele sale produc modificări preponderent cantitative, îmbogățind lexicul și sistemul de afixe fără a altera nucleul gramatical central.
• adumi — Termen dialectal și regional foarte rar întâlnit în anumite graiuri izolate din zona Transilvaniei, utilizat ca o variantă fonetică alterată sau coruptă a verbului 'a ademeni' (a ademeni, a atrage prin măguliri, promisiuni sau momeli) ori a verbului 'a aduna' în contexte rurale specifice. De asemenea, din punct de vedere ortografic, acest cuvânt nu trebuie confundat sub nicio formă cu succesiunea de cuvinte sau greșeala de tipar pentru pronumele și verbele compuse din limba modernă.
• adumire — Acțiunea de a adumi și rezultatul ei; procesul dialectal de ademenire, atragere sau momeală a cuiva prin cuvinte măgulitoare ori promisiuni amăgitoare, fiind o variantă fonetică alterată rurală a termenului standard 'ademenire'. De asemenea, în anumite micro-graiuri transilvănene izolate, cuvântul a apărut prin coruperea termenului 'adunare' în contexte legate de strângerea vitelor sau a roadelor. Termenul nu trebuie confundat cu nicio structură verbală modernă sau greșeală de tipar din uzul curent.
• adurni — Termen dialectal și regional foarte rar întâlnit în subgraiurile transilvănene, folosit ca o variantă fonetică alterată, o comprimare rurală sau o contaminare a verbului standard a ademeni (a atrage prin măguliri, promisiuni sau momeli) ori a verbului standard a adormi în anumite contexte metaforice (a liniști sau a liniști vigilența cuiva). Din punct de vedere lingvistic, reprezintă o formă de legătură între rădăcinile senzoriale locale, iar ortografic trebuie izolat complet de formele flexionare standard.
• agaricacee — Familie mare de ciuperci cu spori (basidiomicete) din ordinul Agaricales, care include numeroase specii saprofite cunoscute, printre care se numără ciuperca de bălegar și șampinionul. Din punct de vedere structural, aceste organisme se caracterizează prin prezența unei pălării cărnoase, a unor lamele radiale sub capelă pe care se dezvoltă sporii și, frecvent, printr-un inel membranos situat pe picior (stip), reprezentând elemente cheie în identificarea taxonomică corectă.
• aghioasă — Cântare bisericească lentă, tânguitoare și monotonă, specifică ritualurilor liturgice ortodoxe; prin extensie, în limbajul familiar sau folcloric, descrie un somn adânc, greu și prelungit însoțit uneori de sforăit, sau o tânguire plictisitoare și repetitivă a unei persoane.
• ales bules — O expresie populară și argotică utilizată pentru a descrie o selecție făcută la întâmplare, în mod arbitrar sau după criterii superficiale și ad-hoc, lipsită de o analiză riguroasă ori de o metodologie obiectivă. În sens contextual, sugerează o alegere pripită sau un sortiment eterogen de elemente adunate fără o logică structurală clară.
• all right — Locuțiune preluată direct din limba engleză, utilizată frecvent în vorbirea cotidiană românească urbană cu sensul de 'în regulă', 'bine', 'corect' sau 'acceptabil'. Servește ca formulă de aprobare, confirmare a unei stări bune de sănătate ori siguranță, sau ca modalitate simplă de a exprima consensul într-o conversație informală.
• aller anfang ist schwer — Proverb celebru în limba germană, tradus literal prin 'orice început este greu'. Este utilizat universal ca o formulă de încurajare pentru persoanele care inițiază o acțiune nouă, un proiect, o carieră sau studii, amintindu-le că dificultățile inițiale sunt firești și pot fi depășite prin perseverență.
• aloglotă — Forma de feminin pentru aloglot; femeie sau comunitate feminină care vorbește o altă limbă decât cea majoritară sau oficială a spațiului geografic în care locuiește. De asemenea, poate descrie o populație feminină imigrată care folosește idiomul matern în mediul privat, adaptându-se în același timp la normele lingvistice ale societății gazdă.
• Alte măști, aceeași piesă — Citat celebru extras din poezia 'Glossă' de Mihai Eminescu, devenit o expresie proverbială folosită pentru a descrie situații, comportamente sau evenimente istorice și sociale care par noi la suprafață (prin actori sau decoruri diferite), dar care în esență rămân absolut identice, repetând aceleași tipare imutabile ale naturii umane.
• americanism — Cuvânt, expresie, idiom sau turnură de frază specifică limbii engleze vorbite în Statele Unite ale Americii, împrumutat de alte limbi sau integrat în lexicul internațional. În sens cultural și sociologic amplu, reprezintă adoptarea unui ansamblu de obiceiuri, mentalități, comportamente sociale ori doctrine politice de inspirație americană, reflectând fenomenul global de asimilare structurală a stilului de viață din SUA.
• amharică — Denumire alternativă pentru limba amhară, limba oficială și de stat a Etiopiei, aparținând familiei de limbi semitice meridionale. Ca adjectiv (formă mai rar utilizată), se referă la elementele gramaticale, structurale sau lexicale specifice acestui idiom vorbit în Cornul Africii.
• anapoda — Invers, de-a-ndoaselea, de-a curmezișul, prost, contrar logicii, ordinii firești sau regulilor stabilite. Folosit ca adjectiv invariabil, descrie o persoană ciudată, hursuză, dificilă și sucită în comportament, ori o situație încurcată, nefavorabilă sau bizară care decurge complet diferit față de cum ar fi fost normal sau de așteptat.
• angleză — Limbă germanică occidentală, originară din Anglia, devenită în prezent principalul idiom de comunicare internațională (lingua franca) la nivel global în afaceri, știință, tehnologie și diplomație. Ca adjectiv, reprezintă forma de gen feminin pentru elemente, acțiuni sau trăsături binedefinite care aparțin sau sunt originare din Anglia ori din Regatul Unit, fiind integrat structural în toate sistemele lexicografice moderne.
• Anteriul lui Arvinte — Expresie proverbială inspirată din folclorul românesc și din comedia scriitorului Vasile Alecsandri, folosită pentru a descrie o soluție absurdă, o cârpeală ineficientă sau o reparație iluzorie prin care se strică o parte a unui obiect pentru a repara o altă parte a acestuia. Metafora face trimitere la situația comică în care personajul Arvinte își taie mânecile anteriului pentru a-și lungi poalele, rămânând în final cu o haină complet distrusă.
• Après moi le déluge — Aforism istoric celebru atribuit regelui Ludovic al XV-lea al Franței (sau favoritei sale, Madame de Pompadour), tradus literal prin 'După mine, potopul'. În sens conceptual și structural, expresia definește o atitudine de egoism extrem, iresponsabilitate civică sau indiferență totală a unui lider față de consecințele dezastruoase pe care deciziile sale actuale le vor avea asupra viitorului societății sau al succesorilor săi după plecarea sa din funcție.
• ardelenism — Fapt de limbă, particularitate fonetică, lexicală, sintactică sau morfologică specifică subdialectului sau graiurilor românești vorbite în Ardeal (Transilvania), integrat sau nu în limba literară comună. În sens structural, ardelenismul reprezintă un idiom regional sau un împrumut istoric (predominant din maghiară sau germană) utilizat de vorbitorii din spațiul intracarpatic, servind ca marcă identitară și obiect de studiu dialectologic.
• armillaria — Gen de ciuperci basidromicete din familia Physalacriaceae, cunoscute popular sub numele de 'ghebe' sau 'opintici' (ex: Armillaria mellea), caracterizate prin creșterea în tufe dense pe trunchiurile arborilor vii ori în descompunere. Aceste organisme au o importanță ecologică și silvică majoră, acționând structural ca paraziți destructivi ai rădăcinilor și lemnului (provocând putregaiul alb), dar fiind renumite și pentru unele specii comestibile apreciate sau pentru proprietatea unică de bioluminescență a miceliului.