#demonim
- abilii — Denumire istorică (demonim) utilizată pentru a desemna locuitorii cetății antice Abila sau ai provinciei înconjurătoare Abilene. În documentele administrative romane și în scrierile geografilor antici, populația din această zonă era recunoscută pentru organizarea agrară din jurul râului Barada și interacțiunile culturale strânse cu civilizațiile siriene și elenistice.
- abrudean — Persoană născută sau stabilită în orașul Abrud (județul Alba) ori în împrejurimile acestuia; (ca adjectiv) care aparține orașului Abrud sau locuitorilor săi, privitor la această localitate din Munții Apuseni.
- abrudeană — Femeie născută sau stabilită în orașul Abrud (județul Alba) ori în împrejurimile acestuia; (ca adjectiv) formă de feminin pentru 'abrudean', care aparține orașului Abrud, locuitorilor săi sau care este specific acestei regiuni din Munții Apuseni.
- abrudeancă — Femeie născută în orașul Abrud (județul Alba) sau originară din această localitate din Munții Apuseni.
- abruzană — Femeie originară din regiunea Abruzzo (Italia) sau care locuiește în această provincie; (ca adjectiv) formă de feminin pentru 'abruzez', care aparține regiunii italiene Abruzzo, locuitorilor săi sau care este specific acestei arii geografice din Peninsula Italică.
- alexăndrean — Formă regională, arhaică sau neoficială pentru alexandrinean, desemnând un locuitor sau o persoană originară din municipiul Alexandria (județul Teleorman, România) ori din orașul istoric Alexandria din Egipt. Ca adjectiv, termenul descrie un element cultural, social sau geografic care aparține acestor așezări urbane ori este strâns legat de evoluția lor istorică.
- alexăndreancă — Formă regională, arhaică sau neoficială pentru alexandrineancă, desemnând o femeie sau o persoană de gen feminin originară din municipiul Alexandria (județul Teleorman, România) ori din orașul istoric Alexandria din Egipt. Termenul funcționează ca un demonim specific în graiul popular din sudul României, fiind utilizat pentru a indica apartenența geografică și identitatea culturală locală.
- alexăndrinean — Variantă fonetică regională sau neoficială pentru alexandrinean, desemnând un locuitor sau o persoană originară din municipiul Alexandria (Teleorman, România) ori din orașul istoric Alexandria (Egipt). Ca adjectiv, termenul califică bunuri, obiceiuri sau trăsături socio-culturale specifice acestor spații urbane, fiind utilizat frecvent în graiul curent din sudul Munteniei.
- alexăndrineancă — Variantă fonetică regională, arhaică sau neoficială pentru alexandrineancă, desemnând o femeie sau o persoană de gen feminin originară din municipiul Alexandria (județul Teleorman, România) ori din orașul istoric Alexandria din Egipt. Cuvântul funcționează ca un demonim specific în graiul popular din zona de câmpie a Munteniei, indicând originea geografică, apartenența socială și identitatea culturală locală.
- andorran — Care aparține Andorrei sau populației sale, privitor la acest stat din Pirinei ori la elementele sale culturale și identitare; (la masculin substantivat) persoană de sex masculin originară din Andorra sau care deține cetățenia acestui principat.
- andorrană — Forma de feminin a cuvântului andorran; femeie originară din Andorra sau care deține cetățenia acestui stat; care se referă la instituțiile, cultura, limba sau specificul geografic al Principatului Andorra.
- argeșean — 1. Adjectiv care aparține județului Argeș, regiunii istorice sau râului omonim din România, privitor la această zonă sau la populația ei; originar ori specific culturii, tradițiilor sau reliefului argeșean. 2. Substantiv masculin care desemnează un bărbat originar din județul Argeș sau care locuiește în această regiune carpată și subcarpată.
- argeșeancă — Femeie originară din județul Argeș sau care locuiește în această regiune istorică a României. Termenul identifică o persoană de sex feminin prin prisma apartenenței sale geografice și culturale la arealul argeșean, fiind folosit frecvent în limba curentă și în folclor.
- asăujan — Persoană originară din comuna sau satul Asău (județul Bacău) ori al cărei domiciliu stabil se află în această localitate. Ca adjectiv, se referă la elemente specifice, tradiții, produse sau caracteristici teritoriale ce aparțin ori sunt specifice acestei zone din valea Trotușului.