#benzen

• aminobenzen — Denumirea sistematică oficială a anilinei, reprezentând cea mai simplă amină aromatică primară formată dintr-un nucleu benzenic legat direct de o grupare amino (-NH2). Acest lichid uleios, incolor în stare pură, dar care se colorează rapid în brun în contact cu aerul, are o structură moleculară ce servește ca materie primă fundamentală în sinteza industrială a coloranților azoici, a medicamentelor, a acceleratorilor de vulcanizare și a maselor plastice.
• analină — Cel mai simplu reprezentant al aminelor aromatice primare, formula chimică fiind C6H5NH2. Se prezintă sub forma unui lichid uleios, incolor în stare pură, dar care se colorează rapid în brun în contact cu aerul din cauza oxidării. Este o substanță toxică, cu un miros caracteristic pătrunzător, utilizată ca materie primă fundamentală în sinteza industrială a coloranților sintetici, a medicamentelor, a materialelor plastice, a acceleratorilor de vulcanizare și a diferiților compuși intermediari din industria chimică.
• anilină — Cea mai simplă amină aromatică primară (cu formula chimică C6H5NH2), prezentându-se sub formă de lichid uleios, incolor în stare pură, dar care se înnegrește rapid în contact cu aerul din cauza oxidării. Reprezintă o materie primă de importanță structurală critică în industria chimică mondială, fiind fundamentul fabricării coloranților sintetici (coloranți de anilină), a poliuretanilor, a cauciucului vulcanizat, a pesticidelor și a numeroase produse farmaceutice.
• anisol — Compus organic din clasa eterilor aromatici, cu aspect lichid, incolor și un miros plăcut, dulceag, care amintește de cel al semințelor de anason; metoxibenzen. Este utilizat pe scară largă în sinteza organică ca solvent, intermediar în producția de parfumuri, arome sintetice, produse farmaceutice și feromoni insecticizi, fiind obținut structural prin metilarea fenolului.
• antracen — Hidrocarbură aromatică policiclică cu formula chimică C14H10, compusă structural din trei nuclee benzenice condensate în linie; substanță solidă, cristalină, incoloră, obținută prin distilarea catranului de huilă, având o fluorescență albastră intensă sub acțiunea radiațiilor ultraviolete. Acest compus organic servește ca materie primă fundamentală în industria chimică pentru sinteza alizarinei, a diverselor colorante antracenice și a unor materiale plastice sau senzori optici de înaltă performanță.
• antracenic — Care aparține antracenului, care se referă la antracen ori derivă structural din nucleul acestei hidrocarburi aromatice; compus organic, colorant sau principiu activ vegetal (precum glicozidele antracenice din plante ca senna ori crusinul) caracterizat prin prezența celor trei cicluri benzenice condensate liniar. În sens farmacodinamic, descrie o clasă de substanțe cu proprietăți purgative sau laxative intense, utilizate în prepararea unor remedii fitoterapeutice standardizate.
• aren — Denumire generică atribuită hidrocarburilor aromatice, compuși organici ciclo-nesaturați care conțin în structura lor moleculară cel puțin un nucleu sau ciclu benzenic stabil. În sens structural, arenele prezintă o conjugare electronică pi-pi complet delocalizată, responsabilă pentru stabilitatea lor chimică deosebită, proprietățile specifice de substituție electrofilă și caracterul aromatic pronunțat.
• aromat — Care are un miros sau un gust plăcut, intens și caracteristic; înmiresmat, parfumat. În chimia organică, termenul descrie o clasă specială de compuși ciclici nesăturați (hidrocarburi aromatice) care posedă o stabilitate structurală deosebită datorită electronilor delocalizați, având ca reprezentant de bază benzenul. Ca participiu, indică un produs căruia i s-au adăugat esențe ori mirodenii.
• aromatic — Care are un miros plăcut și aromat; parfumat. În chimia organică, termenul califică o clasă majoră de compuși ciclici nesăturați (hidrocarburi aromatice, precum benzenul sau naftalina) care prezintă o structură plană stabilizată prin delocalizarea electronilor pi în conformitate cu regula lui Hückel. Ca substantiv, desemnează o substanță sau un ingredient extras din plante, utilizat pentru parfumare ori condimentare.
• arsenobenzen — Compus chimic organic ciclic ce conține o legătură dublă între doi atomi de arsenic legați de grupări fenil, având formula chimică de bază C6H5As=AsC6H5. Derivații săi structurali au avut o importanță istorică crucială în medicina secolului al XX-lea, constituind baza primelor tratamente antimicrobiene eficiente și sintetice, cum ar fi Salvarsanul utilizat împotriva sifilisului.
• azobenzen — Compus chimic organic cristalin, de culoare galben-portocalie, cu formula moleculară C12H10N2, format din două nuclee benzenice legate prin intermediul unei grupe azo (-N=N-); este cel mai simplu compus azoromatic și servește drept substanță de bază în fabricarea coloranților azoici și în studiul fotoizomerizării.