#asmutit
- asămuit — Care a fost ațâțat, instigat sau asmuțit împotriva cuiva; animal fioros trimis să atace o țintă determinată. În contextele literare vechi, descrie o persoană sau o mulțime care a fost manipulată structural și împinsă prin provocări repetate la revoltă, ură sau confruntare fizică directă.
- asmuțit — Care a fost îndemnat, întărâtat sau trimis la atac printr-un ordin verbal ori semnal specific (despre animale); (figurat) persoană care a fost instigată, manipulată sau ațâțată să acționeze cu ostilitate și agresivitate împotriva unui semen ori a unui grup.
- asmuțitor — Persoană care asmute, instigă sau provoacă; individ care îndeamnă animalele de pază ori de vânătoare să atace, ori care, în sens figurat, ațâță spiritele, incită la ceartă, discordie sau revoltă în cadrul unui grup. Ca adjectiv, descrie un comportament, un gest sau un strigăt instigator, menit să declanșeze o reacție agresivă imediată.
- asmuțitură — Formă variantă pentru asmuțătură; acțiunea de a asmuți sau rezultatul ei. Reprezintă un strigăt, un semnal sau un îndemn verbal prin care un animal este pornit la atac sau, în sens figurat, o instigare, o provocare rapidă menită să aprindă o dispută ori o neînțelegere.
- azmuțat — Care a fost supus procesului de azmuțare; animal (în special câine) îndemnat, incitat sau întărâtat să atace ori să urmărească pe cineva; la figurat, om instigat sau pornit cu dușmănie împotriva cuiva în urma unor intrigi.
- azmuțător — Persoană care azmuță, incită sau instigă un animal să atace; la figurat, persoană care provoacă intrigi, neînțelegeri sau răzvrătiri în cadrul unui grup sau al unei comunități rurale.
- azmuțătură — Rezultatul acțiunii de a azmuța; un îndemn violent, o instigare sau un atac declanșat prin asmuțirea câinilor; la figurat, o intrigă sau o provocare răutăcioasă făcută cu scopul de a porni pe cineva împotriva altcuiva.
- azmuțit — Care a fost supus procesului de azmuțire; animal (în special câine de pază) îndemnat, incitat sau întărâtat prin strigăte ori comenzi specifice să atace un intrus sau o fiară sălbatică; la figurat, individ instigat ori pornit cu dușmănie împotriva cuiva în urma unor intrigi ori manipulări ascunse.
- azmuțitură — Variantă fonetică regională pentru asmuțitură; rezultatul acțiunii de a azmuța sau asmuți, reprezentând un îndemn agresiv, o întărâtare a câinilor ori o intrigă răutăcioasă menită să pornească o persoană împotriva alteia.