#antrenament

• agog — Formă adaptată sau utilizată contextual pentru 'agoge'; desemnează sistemul riguros și obligatoriu de educație, antrenament militar și formare civică aplicat tinerilor cetățeni din Sparta antică. În sens larg sau metaforic, termenul poate descrie un ghid, un conducător de grup sau un principiu director menit să orienteze ori să disciplineze un proces de dezvoltare.
• alergare — Acțiunea de a alerga și rezultatul ei; modalitate de locomoție terestră rapidă, caracterizată printr-o fază de suspensie în care ambele picioare se află simultan în aer. În sport și atletism, reprezintă o disciplină fundamentală ce include probe de viteză, semifond, fond și maraton, fiind utilizată universal ca exercițiu cardiovascular major pentru îmbunătățirea condiției fizice și a rezistenței.
• anduranță — Capacitate a unui organism, a unui sportiv sau a unui sistem mecanic și tehnic de a rezista timp îndelungat la eforturi fizice mari, la solicitări intense, la oboseală sau la uzură, fără a suferi degradări structurale sau scăderi semnificative ale performanței. În context industrial, reprezintă proprietatea materialelor sau a pieselor de a-și menține integritatea funcțională în condiții de stres prelungit.
• antrena — A supune o persoană sau un animal unui program sistematic de exerciții fizice și psihice pentru a obține performanțe sportive ori profesionale ridicate; a pregăti metodic. De asemenea, înseamnă a atrage, a stimula sau a implica activ pe cineva într-o acțiune, discuție ori mișcare colectivă, sau, în sens fizic ori figurat, a trage după sine ori a provoca o consecință inevitabilă.
• antrenament — Proces sistematic și metodic de pregătire fizică, tehnică, tactică și psihică a unui organism, executat prin exerciții repetate și ghidate, cu scopul de a dezvolta abilități, a crește rezistența și a obține performanțe optime într-o disciplină sportivă sau activitate profesională. În sens larg, termenul desemnează orice formă de exersare constantă a unei funcții cognitive ori motorii în vederea perfecționării acesteia.
• autogen — Care se produce, se generează sau se dezvoltă de la sine, fără intervenția unui agent exterior; independent în structura sa de origine. În metalurgie și tehnică, termenul desemnează un procedeu industrial de sudare sau tăiere a metalelor prin topire locală cu flacără oxiacetilenică sau arc electric, utilizat adesea ca substantiv („aparat autogen”). În psihologie, definește tehnici de relaxare neuromusculară ghidate din interior.
• autorelaxare — Acțiunea de a se relaxa singur și rezultatul ei; metodă sau tehnică psihofizică prin care o persoană reușește să își reducă în mod conștient și voluntar tensiunea musculară, stresul mental și anxietatea, fără asistență terapeutică ghidată. Se bazează pe exerciții de respirație controlată, vizualizare pozitivă sau tehnici autogene pentru a induce o stare de calm și echilibru interior.