#adula

• adula — A admira în mod exagerat, orbește și adesea servil o persoană, o divinitate sau o idee; a flata peste măsură, a preamări sau a manifestar un cult fanatic față de un individ, idol ori lider politic. În sens sociologic modern, termenul descrie comportamentul maselor de a idealiza personalități publice, celebrități sau figuri autoritare, ignorându-le complet defectele sau greșelile prin manifestări de devotament extrem.
• adular — O varietate structurală de ortoclaz (feldspat potasic) care se prezintă sub formă de cristale transparente sau translucide, incolore sau albicioase, caracterizată prin reflexe argintii sau opalescente specifice numite adularizare. Denumirea sa provine de la masivul muntos Adula din Alpii Elvețieni, unde a fost identificat istoric în fisurile rocilor metamorfice. Datorită proprietăților optice deosebite, varietățile perfect fațetate sunt utilizate ca pietre semiprețioase (piatra lunii), iar specimenele masive au aplicații în industria ceramicii și a sticlei fine.
• adulare — Acțiunea de a adula și rezultatul ei; manifestarea unei admirații exagerate, oarbe și lipsite de spirit critic față de cineva. Reprezintă un act de lingușire sau flatare servilă, executat adesea din interes personal sau oportunism pentru a obține favoruri, protecție ori privilegii de la o persoană cu statut social sau politic superior. În sociologia modernă, termenul descrie și fenomenul colectiv de idealizare a vedetelor sau a dictatorilor prin cultul personalității.
• adulat — Care face obiectul unei admirații exagerate, oarbe și fanatice; preamărit, idolatrizat, curtat cu servilism. Termenul descrie statutul unei persoane (celebritate, lider politic, sportiv de performanță) sau al unui obiect cultural transformat în idol de către mase, beneficiind de laude constante și de o idealizare critică ce ignoră complet defectele sau erorile comportamentale.
• adulație — Laudă excesivă, servilă și adesea ipocrită; admirație oarbă și exagerată manifestată față de o persoană, un idol sau o figură autoritară. Fenomenul implică o idealizare totală a subiectului, fiind utilizat frecvent în structurile de putere sau în cultul personalității pentru a menține o imagine publică infailibilă. Spre deosebire de o apreciere sinceră, adulația este ghidată de interese ascunse, oportunism social sau conformism de masă.
• adulațiune — Variantă lingvistică mai veche sau arhaică a substantivului 'adulație', ce desemnează acțiunea de a adula și rezultatul ei; manifestarea unei admirații exagerate, oarbe, servile și adesea ipocrite față de o persoană cu statut superior. Deși utilizat în mod curent în textele literare, juridice și eseurile morale de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, termenul a fost înlocuit complet în standardele academice și în dicționarele moderne de forma curentă 'adulație'.
• adulatoare — Forma de feminin singular sau de plural (masculin și feminin) a adjectivului substantivizat 'adulator', care descrie o persoană ce flatează peste măsură, lingușește servil sau manifestă o admirație exagerată și oportunistă față de un superior. Ca substantiv feminin, termenul indică o femeie integrată într-un grup de curteni sau adepți care folosește laudele excesive ca instrument tactic pentru a obține privilegii sau favoruri sociale.
• adulator — Persoană care flatează peste măsură, lingușește servil sau manifestă o admirație exagerată, oarbă și adesea interesată față de cineva cu un statut superior. Ca adjectiv, termenul califică un comportament, un discurs sau o atitudine marcată de un devotament fanatic ori de complimente excesive, folosite ca instrument tactic pentru a obține privilegii, favoruri sau protecție din partea unei figuri autoritare sau celebre.