#abord

• a aborda — A te adresa direct unei persoane pentru a iniția o conversație, o negociere sau o interacțiune socială; a începe să studiezi, să discuți, să tratezi sau să rezolvi o problemă complexă, un subiect teoretic ori o situație critică; (în sens maritim original) a aduce o navă în contact direct cu o altă navă sau cu malul, voluntar sau din cauza unei coliziuni accidentale.
• abord — Acțiunea de a acosta sau de a atinge malul ori o altă navă (termen maritim); (în medicină/chirurgie) cale, modalitate tehnică sau zonă anatomică aleasă de chirurg pentru a ajunge la un organ, la o leziune ori la un vas de sânge în timpul unei operații; (în sens figurat, livresc) mod de abordare, atacare sau tratare a unei probleme, a unui subiect sau a unei persoane.
• abordabil — Cu care se poate comunica ușor, care este prietenos, sociabil, binevoitor și deschis la dialog (despre oameni); care poate fi înțeles, învățat sau parcurs fără dificultăți majore (despre texte, teorii, materii); care are un preț moderat, rezonabil sau convenabil, fiind accesibil din punct de vedere financiar (despre produse, servicii, prețuri); (în sens geografic sau tehnic) la care se poate ajunge cu ușurință, accesibil fizic.
• abordagiu — Formă arhaică, timpurie sau regională folosită în vechiul limbaj juridic-maritim din secolul al XIX-lea pentru a desemna acțiunea de abordaj (ciocnirea intenționată sau accidentală a două nave); termen învechit utilizat și pentru a descrie taxa, procesul sau litigiul juridic rezultat în urma unei coliziuni navale în apele teritoriale.
• abordaj — Atac executat pe mare prin apropierea forțată și fixarea unei nave de o alta inamică pentru a permite echipajului să urce la bordul ei și să o cucerească prin luptă corp la corp; ciocnire mecanică, voluntară sau accidentală, dintre două ambarcațiuni sau nave aflate în mișcare pe o cale navigabilă; (în sens figurat, modern) interpelare bruscă, directă sau îndrăzneață a unei persoane în scopul de a obține o favoare, o informație sau o interacțiune imediată.
• abordare — Acțiunea de a aborda o persoană, o problemă sau o situație; metodă, perspectivă, strategie sau unghi conceptual adoptat pentru a studia, analiza, trata sau rezolva o chestiune teoretică ori practică; modalitate specifică de interacțiune socială inițială sau de comunicare interpersonală; (în sens tehnic sau maritim) procesul de apropiere fizică și ghidare către un punct de contact fix, cum ar fi un mal, o pistă ori o altă navă.
• abordat — Care a fost făcut obiectul unei discuții, analize, cercetări sau tratări teoretice ori practice (despre subiecte, probleme, teme); (despre persoane) care a fost interpelat, contactat direct sau căruia i s-a adresat cineva în scopul de a iniția o conversație ori o colaborare; (în sens maritim sau militar) ambarcațiune care a fost atinsă de o altă navă sau capturată prin manevra de abordaj.
• abordor — Persoană care abordează pe cineva, care inițiază cu ușurință un dialog, o interpelare sau o confruntare verbală; (în sens maritim istoric) navă militară sau corsar care execută manevra de abordaj asupra unei ambarcațiuni inamice; (adjectival) care manifestă o tendință accentuată sau o abilitate specifică de a aborda subiecți, probleme ori persoane.
• antama — A iniția, a începe, a pune în discuție sau a aborda în mod oficial o negociere, un subiect complex, o acțiune juridică ori o tranzacție comercială. Utilizat frecvent în limbajul formal sau diplomatic, termenul descrie faza preliminară a unui acord structural, în care părțile definesc termenii generali înainte de a trece la redactarea finală.
• apropiabil — Care poate fi apropiat din punct de vedere spațial, fizic ori temporal; care permite accesul sau reducerea distanței fără obstacole majore. În sens psihologic sau social, descrie o persoană deschisă, comunicativă, sociabilă și ușor de abordat, cu care se pot stabili rapid legături de prietenie sau colaborare profesională.
• apropielnic — Formă adjectivală rarisimă, regională sau arhaică, utilizată pentru a descrie o persoană sau o atitudine caracterizată prin dorința de apropiere, prietenie, cumsecădenie și ospitalitate; om abordabil, sociabil, care caută să stabilească legături calde și intime cu cei din jur.
• apropios — Formă adjectivală rarisimă sau regională utilizată pentru a descrie o persoană sociabilă, caldă, prietenoasă și binevoitoare, care manifestă o înclinație naturală spre apropiere interpersonală și dialog deschis, respingând mândria sau distanțarea socială.
• atârdisire — Acțiunea de a atârdisi și rezultatul ei; procesul sau tentativa argotică de a aborda, curta sau agăța o persoană în scop romantic sau de complezență. Reprezintă substantivarea verbului „a atârdisi” și este utilizată în mediile urbane sau în discuțiile informale ale tinerilor pentru a desemna un episod de flirt, tatonare verbală sau curtare ostentativă.
• babord — Partea stângă a unei nave, ambarcațiuni sau aeronave, determinată privind de la pupa către prora. În terminologia nautică internațională, această latură este marcată simbolic în timpul nopții prin lumini de navigație de culoare roșie, asigurând coordonarea corectă și evitarea coliziunilor în larg.