#Perga
- anluminat — Care a fost decorat cu miniaturi, inițiale ornamentale sau chenare colorate; manuscris sau document vechi înfrumusețat prin tehnica anluminării. În sens estetic, descrie starea finală a unui text medieval ale cărui pagini de pergament au fost luminate structural cu foiță de aur și pigmenți vii de către maeștrii miniaturiști.
- anopistograf — Manuscris, document vechi sau papirus care este scris, imprimat ori gravat pe o singură față, cealaltă rămânând complet albă din motive tehnice, economice sau de estetică ritualică. Ca adjectiv, termenul califică orice suport material (pergament, hie, tăbliță) care prezintă text sau elemente grafice exclusiv pe o parte, fiind specific primelor stadii de dezvoltare a volumetricii și structurii cărții în antichitate.
- anopistografic — Care aparține anopistografului, privitor la tehnica scrierii sau imprimării pe o singură față a suportului material; care este realizat structural prin lăsarea versoului liber de orice semn grafic. În bibliologie, descrie o caracteristică tehnică a primelor tipărituri europene sau a textelor epigrafice monumentale unde utilizarea celei de-a doua fețe ar fi compromis lizibilitatea ori integritatea textului.
- Apollonios — Numele mai multor învățați, savanți și scriitori din Grecia Antică și perioada elenistică, cei mai faimoși fiind Apollonios din Perga (secolul al III-lea î.Hr.), geometru de geniu care a revoluționat studiul secțiunilor conice, Apollonios din Rodos, poet epic autor al 'Argonauticelor', și Apollonios din Tyana, filosof neopitagoreic. Aceste figuri reprezintă piloni structurali ai evoluției științifice și literare din bazinul mediteraneean clasic.
- Apolloniu — Variantă lingvistică adaptată în limba română pentru numele istoric elen Apollonios sau cel latin Apollonius, utilizată pentru a desemna marii învățați ai epocii elenistice; cel mai frecvent face referire la Apolloniu din Perga, matematicianul care a pus bazele studiului conicelor, sau la filosoful stoic Apolloniu din Calcedon. Această formă onomastică cultă este utilizată cu precădere în lucrările academice de istorie a științelor și filologie.
- Aristonicos — Nume propriu antic purtat de personalități elene, cel mai celebru fiind Aristonicos din Pergam (cunoscut și sub numele regal de Eumenes al III-lea), un pretendent la tronul Pergamului care a condus o revoltă populară majoră împotriva Republicii Romane între 133 și 129 î.Hr., proclamând crearea unui stat ideal al egalității numit 'Cetatea Soarelui' (Heliopolis) unde sclavii și săracii erau eliberați.
- Attalos — Numele purtat de mai mulți regi celebri ai dinastiei Atalide care au guvernat regatul elenistic al Pergamonului în Asia Mică, cel mai cunoscut fiind Attalos al II-lea (fondatorul orașului Antalya) și Attalos al III-lea, care a lăsat testamentar regatul său Republicii Romane. În arheologie, numele este strâns legat de Stoa lui Attalos, o structură monumentală reconstruită în Agora Atenei.