articula
Definiție
A pronunța sunetele sau cuvintele în mod clar, distinct și inteligibil prin mișcarea coordonată a organelor vocale; (în gramatică) a însoți un substantiv sau un alt element structural cu un articol (hotărât sau nehotărât); (în anatomie / mecanică) a uni sau a lega două elemente rigide (oase, piese) prin intermediul unei articulații mobile ori flexibile pentru a permite mișcarea.
Echivalente bilingve
- Articula
- A pronunța
Detalii gramaticale și sursă
| Tip Flexiune | Verb de conjugarea I, infinitiv: articula, participiu: articulat, indicativ prezent persoana a III-a: articulează. |
| Formare | Împrumut neologic din limba franceză (articuler) și latină (articulare), integrat deplin în sistemul morfologic românesc. |
| Ortografie / Pronunție | [ar-ti-cu-la] (pronunție standard, accentul pe ultima silabă la infinitiv) |
| Sursă | Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX) |
Exemple de utilizare în context
RO: Logopedul l-a ajutat pe copil să articuleze corect consoanele șterse din cauza aparatului dentar.
EN: The speech therapist helped the child correctly articulate the consonants slurred because of the dental brace.
RO: Inginerul a proiectat un braț robotic capabil să se articuleze în trei planuri geometrice diferite.
EN: The engineer designed a robotic arm capable of articulating itself in three different geometric planes.
RO: În limba română, substantivele se pot articula hotărât prin adăugarea unor sufixe specifice la sfârșitul cuvântului.
EN: In the Romanian language, nouns can be definitely articulated by adding specific suffixes to the end of the word.
Expresii și sintagme corelate
A articula un sunet / To articulate a sound
RO: Procesul fonetic structural de poziționare a limbii și buzelor pentru a emite o vcoală sau o consoană specifică.
EN: The structural phonetic process of positioning the tongue and lips to emit a specific vowel or consonant.
A se articula mecanic / To hinge / link mechanically
RO: Modalitate de conectare a pieselor unui utilaj prin pivoți sau rulmenți ce asigură flexibilitate structurală.
EN: A method of connecting machinery parts via pivots or bearings that ensures structural flexibility.
A articula un substantiv / To decline with an article
RO: Operațiune gramaticală structurală prin care se marchează gradul de determinare al unui obiect în cadrul propoziției.
EN: A structural grammatical operation whereby the degree of determination of an object within the sentence is marked.
Cuvinte cheie
Informații și știri de ultimă oră
Nu au fost găsite știri sau mențiuni recente în presă pentru acest subiect.