apologetic

⭐⭐⭐
adjectiv (teologie / retorică / literatură)

Definiție

Care conține o apologie, privitor la apărarea sistematică și elogierea unei doctrine, idei sau credințe; caracterizat prin argumente menite să justifice sau să reabiliteze o poziție teologică sau ideologică în fața criticilor. În sens larg, descrie un ton sau un text vădit laudativ, adesea lipsit de obiectivitate din cauza atașamentului față de cauza apărată.

Echivalente bilingve

  • Apologetic
  • Justificativ

Detalii gramaticale și sursă

Tip Flexiune Adjectiv variabil cu patru forme. Feminin: apologetică, plural: apologetici / apologetice.
Formare Împrumut din limba franceză (apologétique) și limba latină târzie (apologeticus), provenind din elena 'apologetikos'.
Ortografie / Pronunție [a-po-lo-ge-tic] (cu accentul pe penultima silabă)
Sursă Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX)

Exemple de utilizare în context

RO: Autorul a adoptat un ton apologetic în recenzia sa, ignorând complet punctele slabe ale noului roman.

EN: The author adopted an apologetic tone in his review, completely ignoring the weak points of the new novel.

RO: Tratatul apologetic din secolul al IV-lea era structurat sub forma unui dialog platonic dintre un creștin și un filozof păgân.

EN: The 4th-century apologetic treatise was structured in the form of a Platonic dialogue between a Christian and a pagan philosopher.

RO: Discursul său nu a fost o analiză științifică neutră, ci un manifest apologetic în favoarea partidului aflat la putere.

EN: His speech was not a neutral scientific analysis, but an apologetic manifesto in favor of the ruling political party.

Expresii și sintagme corelate

Tratat apologetic / Apologetic treatise / defensive work

RO: Scriere sistematică compusă cu scopul de a respinge acuzațiile aduse unei religii sau unei teorii științifice.

EN: A systematic writing composed with the purpose of refuting accusations brought against a religion or a scientific theory.

Ton apologetic / Apologetic tone / laudatory tone

RO: Mod de exprimare marcat de elogiul adus unei idei, lăsând la o parte spiritul critic în favoarea unei apărări subiective.

EN: A manner of speaking marked by praise for an idea, setting aside critical spirit in favor of a subjective defense.

Discurs apologetic / Apologetic discourse

RO: Manevră oratorică structurată prin care se laudă virtuțile unui sistem fără a permite nicio obiecție din partea auditoriului.

EN: A structured oratorical maneuver whereby the virtues of a system are praised without allowing any objection from the audience.

📊

Informații și știri de ultimă oră