anabaptist
Definiție
Persoană care aparține anabaptismului sau care adoptă doctrinele acestei mișcări religioase radicale din secolul al XVI-lea. Ca adjectiv, descrie un element structural, o comunitate, o biserică ori un principiu teologic specific acestui curent creștin, caracterizat prin refuzul botezului la prunci și susținerea rebotezării conștiente la vârsta adultă.
Echivalente bilingve
- Anabaptist
- Adept anabaptist
Detalii gramaticale și sursă
| Tip Flexiune | Substantiv și adjectiv masculin, articulat: anabaptistul, plural: anabaptiști, genitiv-dativ: anabaptistului / anabaptiștilor. |
| Formare | Împrumut neologistic din limba franceză (anabaptiste), integrat structural în clasa adjectivelor și substantivelor masculine variabile. |
| Ortografie / Pronunție | [a-na-bap-tist] (pronunție fluidă, accent pe ultima silabă) |
| Sursă | Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX) |
Exemple de utilizare în context
RO: Un predicator anabaptist a sosit în oraș pentru a le vorbi oamenilor despre importanța credinței liber alese.
EN: An Anabaptist preacher arrived in town to speak to the people about the importance of freely chosen faith.
RO: Grupul anabaptist a refuzat să poarte arme în timpul conflictului militar, invocând principiile stricte ale nonviolenței.
EN: The Anabaptist group refused to bear arms during the military conflict, citing strict principles of non-violence.
RO: Istoricul a analizat jurnalul lăsat de acel lider anabaptist din secolul al XVI-lea.
EN: The historian analyzed the journal left behind by that 16th-century Anabaptist leader.
Expresii și sintagme corelate
Curent anabaptist / Anabaptist movement / current
RO: Ramură radicală a Reformei Protestante care a promovat o rupere totală de structurile bisericești tradiționale.
EN: A radical branch of the Protestant Reformation that promoted a total break from traditional church structures.
Martir anabaptist / Anabaptist martyr
RO: Persoană executată în perioada medievală târzie sau modernă timpurie din cauza refuzului de a renunța la credința anabaptistă.
EN: A person executed during the late medieval or early modern period due to their refusal to recant their Anabaptist faith.
Lider anabaptist / Anabaptist leader / elder
RO: Ghid spiritual sau predicator responsabil cu organizarea administrativă și teologică a unei comunități autonome.
EN: A spiritual guide or preacher responsible for the administrative and theological organization of an autonomous community.
Informații și știri de ultimă oră
Nu au fost găsite știri sau mențiuni recente în presă pentru acest subiect.