absolutiza
Definiție
A privi, a considera sau a transforma ceva relativ, contingent ori contextual într-o valoare absolută, imuabilă și universal valabilă; a acorda unui element de importanță secundară o supremație conceptuală sau normativă necondiționată. În etică și epistemologie, verbul descrie procesul prin care o dogmă particulară ori o normă istorică tranzitorie este ridicată la rangul de adevăr metafizic intangibil, eliminând posibilitatea nuanțării sau a analizei critice.
Echivalente bilingve
- A absolutiza
- A considera absolut
Detalii gramaticale și sursă
| Tip Flexiune | Verb de conjugarea I, tranzitiv. Prezent: eu absolutizez, el/ea absolutizează. Participiu: absolutizat. |
| Formare | Neologism format în interiorul limbii române prin adăugarea sufixului verbal '-iza' la rădăcina adjectivului 'absolut', după modelul francez sau german. |
| Ortografie / Pronunție | [ab-so-lu-ti-za] (accentul pe ultima silabă la infinitiv) |
| Sursă | Dicționarul de Concepte Ontologice și Termeni Filosofici |
Exemple de utilizare în context
RO: Eseistul avertiza că a absolutiza o simplă regulă administrativă înseamnă a distruge spiritul justiției și al echității.
EN: The essayist warned that to absolutize a simple administrative rule means to destroy the spirit of justice and equity.
RO: Nu trebuie să absolutizăm opiniile marilor gânditori, ci să le analizăm în contextul istoric în care au fost formulate.
EN: We must not absolutize the opinions of great thinkers, but analyze them within the historical context in which they were formulated.
RO: Sistemele totalitare tind să absolutizeze voința liderului, transformând-o în singurul reper moral acceptat.
EN: Totalitarian systems tend to absolutize the leader's will, transforming it into the only accepted moral reference.
Expresii și sintagme corelate
A absolutiza o eroare / To absolutize an error
RO: Actul de a apăra o greșeală logică sau morală cu atâta îndârjire încât aceasta capătă rangul de dogmă de neatins în interiorul unui grup.
EN: The act of defending a logical or moral mistake with such fierce determination that it gains the status of an untouchable dogma within a group.
A absolutiza relativul / To absolutize the relative
RO: Eroare filozofică și etică fundamentală prin care valori temporare sau preferințe culturale subiective sunt declarate legi universale ale naturii umane.
EN: A fundamental philosophical and ethical error whereby temporary values or subjective cultural preferences are declared universal laws of human nature.
A absolutiza datoria / To absolutize duty
RO: Rigiditate etică extremă, specifică unui rigorism excesiv, în care aplicarea literei legii morale ignoră complet consecințele tragice asupra ființei umane.
EN: Extreme ethical rigidity, specific to excessive rigorism, where applying the letter of moral law completely ignores tragic consequences on the human being.
Informații și știri de ultimă oră
Nu au fost găsite știri sau mențiuni recente în presă pentru acest subiect.