#tineri

• afk — Acronim împrumutat din jargonul englezesc 'away from keyboard', utilizat pe scară largă în comunitățile virtuale românești, în jocuri video și pe platformele de mesagerie pentru a indica faptul că utilizatorul nu este temporar la calculator sau nu este disponibil pentru a răspunde. Deși este folosit ca un cuvânt de sine stătător în vorbirea curentă a tinerilor, nu este inclus în dicționarele academice clasice românești.
• amnu — Formă fonetică contractată, populară sau regională rezultată din fuziunea rapidă a adverbului de timp 'acum' (în variantele regionale 'amu' sau 'amuș') cu negația 'nu'. Este utilizată în vorbirea informală curentă pentru a exprima o negație contextuală imediată, o ezitare sau o reacție spontană de respingere în raport cu o acțiune prezentă.
• amnu amo — Formă compusă hibridă sau expresie din jargonul comunităților online formată din contracția românească 'amnu' (acum nu) și substantivul împrumutat din engleză 'amo' (variantă grafică/argotică pentru 'ammo' - muniție, resurse, argumente). Este utilizată informal pentru a semnala lipsa momentană de replici, resurse sau energie într-o discuție contradictorie.
• atârdiseală — Termen argotic sau colocvial din limba română contemporană utilizat pentru a descrie acțiunea de a aborda insistent, de a agăța în scop romantic sau sexual, de a curta într-un mod direct ori ostentativ o persoană. În anumite contexte sociale urbane, cuvântul poate căpăta și sensul extins de pălăvrăgeală, discuție de complezență, tatonare verbală sau încercare de a intra în grațiile cuiva prin flatări repetate.
• atârdisi — A aborda o persoană în mod insistent în scopul de a o agăța, a o curta sau a flirta; a încerca să intri în grațiile cuiva prin replici directe ori flatări repetate. În sens extins, în jargonul urban, termenul poate descrie și acțiunea de a pălăvrăgi, a trage de timp într-o discuție banală sau a încerca să convingi pe cineva de un anumit lucru folosind argumente insistente sau tehnici de manipulare verbală.
• babac — Termen argotic și familiar utilizat în limbajul colocvial, în special de către tineri, pentru a-și desemna tatăl sau părinții (folosit adesea la plural, 'babacii'). Cuvântul poartă o conotație ușor ironică, dar afectuoasă. În anumite contexte regionale sau arhaice secundare, termenul a făcut referire la un bătrân respectat, un cap de familie sau o persoană în vârstă, având rădăcini etimologice legate de termeni orientali sau slavi ce semnifică figuri parentale ori bătrâni.
• babacă — Formă feminină argotică și familiară derivată din termenul masculin 'babac', utilizată în limbajul colocvial al tinerilor pentru a desemna mama. Deși este un termen de jargon cu nuanțe ușor ironice sau glumețe, exprimă în mod implicit o relație afectuoasă de proximitate familială. În mod istoric sau în anumite graiuri regionale secundare, cuvântul putea face referire și la o femeie în vârstă sau la o bunică, păstrând legătura etimologică cu rădăcinile balcanice centrate pe noțiunea de rudenie.
• babacioc — Termen argotic și depreciativ utilizat în limbajul colocvial urban pentru a desemna un bărbat în vârstă sau un bătrân, fiind echivalentul masculin al cuvântului 'babacioacă'. Poartă o nuanță puternic ironică sau satirică, făcând trimitere la comportamente rigide, mentalități învechite sau decrepitudine fizică, fiind utilizat cu precădere în jargonul stradal al tinerilor pentru a exprima o distanțare critică față de generațiile mai în vârstă.
• babadan — Termen argotic și familiar utilizat pentru a desemna un bărbat de statură impunătoare, masiv, voinic sau chiar corpolent, adesea trecut de prima tinerețe, dar care își păstrează o autoritate sau o prezență fizică dominantă. Deși provine din rădăcini care sugerează un bătrân respectat sau un cap de familie, în jargonul modern este folosit uneori cu o nuanță ușor ironică, peiorativă sau condescendentă, făcând trimitere la o persoană rigidă, greoaie în mișcări ori cu un comportament autoritar demodat.
• babalâc — Termen argotic și familiar utilizat în limbajul cotidian pentru a desemna un bărbat în vârstă sau un bătrân. Cuvântul poartă o conotație pronunțat peiorativă, ironică sau glumeață, făcând referire la comportamente rigide, mentalități învechite, decrepitudine fizică ori hachițe specifice vârstei a treia, fiind folosit de tineri pentru a se distanța critic sau amuzat de generațiile mai vechi.
• babalîc — Termen argotic și familiar utilizat în limbajul cotidian pentru a desemna un bărbat în vârstă sau un bătrân. Cuvântul poartă o conotație pronunțat peiorativă, ironică sau glumeață, făcând referire la comportamente rigide, mentalități învechite, decrepitudine fizică ori hachițe specifice vârstei a treia, fiind folosit de tineri pentru a se distanța critic sau amuzat de generațiile mai vechi.
• baban — Termen argotic și familiar utilizat pentru a descrie ceva extrem de mare, voluminos, uriaș, impunător sau substanțial ca dimensiune, cantitate ori valoare. Atunci când face referire la o persoană, desemnează un bărbat masiv, voinic sau corpolent. Cuvântul poartă o conotație expresivă, adesea admirativă sau uimită, fiind utilizat frecvent în jargonul cotidian pentru a sublinia proporțiile ieșite din comun ale unui obiect, ale unei sume de bani sau ale unei realizări.
• babardeală — Termen argotic cu puternice valențe vulgare sau licențioase, utilizat în limbajul cotidian clandestin. În sensul său cel mai răspândit și explicit, desemnează actul sexual sau copulația. În mod secundar sau prin extensie metaforică în argoul stradal, termenul poate face referire la o bătaie strasnică, o corecție fizică severă sau, în jargonul infracțional vechi, la acțiunea de a fura, a sustrage bunuri ori a înșela pe cineva.
• babaros — Termen argotic și familiar utilizat în jargonul urban modern pentru a descrie ceva excelent, grozav, remarcabil, de foarte bună calitate sau de dimensiuni impresionante. Atunci când face referire la o persoană, desemnează un individ capabil, influent, un lider respectat sau un șef într-un anumit grup (folosit uneori ca apelativ onorific de proximitate). Cuvântul poartă o conotație puternic pozitivă, expresivă și apreciativă în comunicarea informală a tinerilor.
• bae — Formă regională veche pentru cuvântul 'baie' sau variantă fonetică scurtă utilizată în satele din anumite zone pentru a exprima o negație hotărâtă (similar cu 'ba'). În limbajul colocvial modern, influențat de acronimele internaționale, poate apărea ca o transcriere fonetică sau argotică a apelativului afectuos 'bae' (iubit/iubită), deși norma literară românească nu îl include în această formă.
• baeram — Sărbătoare religioasă importantă la musulmani, care marchează sfârșitul postului Ramadanului sau alte momente sacre; mare petrecere zgomotoasă, banchet sau petrecere privată organizată de tineri în limbajul colocvial. Termenul a evoluat în româna modernă de la semnificația sa strict confesională la un sens profan, indicând o distracție colectivă prelungită, adesea însoțită de muzică și mâncare abundentă.
• baieram — O petrecere zgomotoasă, informală și de amploare, organizată de obicei de tineri, caracterizată prin muzică, dans și atmosferă destinsă. Istoric, termenul provine din sărbătoarea musulmană Bairam, dar în argoul modern s-a laicizat complet, desemnând orice chef sau serbare colectivă lipsită de reguli rigide.
• bairam — O petrecere zgomotoasă, informală și de amploare, organizată de obicei de tineri, caracterizată prin muzică, dans și atmosferă destinsă. Istoric, termenul provine din sărbătoarea musulmană Bairam, dar în argoul modern s-a laicizat complet, desemnând orice chef sau serbare colectivă lipsită de reguli rigide.