#matronim

• Adăniloaei — Nume de familie românesc de tip matronimic, specific cu precădere regiunii istorice Moldova (și Bucovina), format de la numele de botez masculin Dan (sau Danilo) prin intermediul numelui soției ori mamei (Dăniloaia). Acest nume reflectă o particularitate lingvistică și socială veche, în care copiii primeau ca nume de familie derivatul feminin al prenumelui tatălui dacă mama rămânea văduvă sau deveni capul gospodăriei.
• Afloarei — Nume de familie românesc răspândit preponderent în regiunea istorică a Moldovei. Din punct de vedere structural, este un nume matronimic format prin fuzionarea prepoziției „a” (indicând apartenența sau filiația) cu forma articulată a substantivului feminin „floare” (Florii), desemnând inițial fiul sau descendentul unei femei pe nume Floarea.
• Amățoaei — Nume de familie românesc, rar și specific arealului geografic al Moldovei. Din punct de vedere etimologic, este un derivat matronimic format prin adăugarea sufixului popular augmentativ-peiorativ '-oaei' (indicând descendența pe linie maternă sau apartenența la o familie condusă de o femeie) la o poreclă sau un nume de bază derivat din radicalul 'Amăț-' ori 'Amați', integrat istoric în onomastica locală.
• Androae — Formă matronimică arhaică sau apelativ regional rar utilizat în comunitățile rurale românești pentru a desemna soția, fiica sau descendenții unei persoane numite Andru, Andraș sau Andrei. În context lingvistic și structural, acest termen reflectă mecanismele tradiționale de derivare onomastică prin care identitatea socială a unei femei era corelată cu numele liderului de familie în cadrul satului vechi.
• Aoncioaei — Nume de familie românesc, rar și specific din punct de vedere regional, întâlnit cu precădere în zonele istorice ale Moldovei și Bucovinei. Face parte din categoria onomastică a matronimelor, fiind format dintr-o derivare populară ce indică descendența pe linie maternă dintr-o femeie cunoscută în comunitate sub numele de Anca sau Oana, prin transformări fonetice locale specifice graiului estic.
• Aonofriesei — Nume de familie românesc cu caracter regional pronunțat, întâlnit cu o frecvență ridicată în zona istorică a Moldovei. Din punct de vedere onomastic, este un matronim arhetipal format în mediul rural, indicând descendența directă pe linie maternă dintr-o femeie care purta numele de Anofriza sau nevasta unui bărbat numit Onofrei, structurat prin modificări fonetice specifice graiului moldovenesc.
• Apetroaia — Nume de familie românesc, întâlnit cu precădere în regiunea istorică a Moldovei. Din punct de vedere etimologic, este un derivat matronimic format de la numele de bază Petre sau Petru, articulat prin sufixul popular '-oaia' (Apetroaei / Apetroaia), desemnând inițial 'soția lui Petru' sau 'familia/urmașii lui Petru'.
• Asandei — Variantă patronimică a numelui de familie românesc Asande, fixată în starea civilă prin adăugarea desinenței specifice de genitiv-dativ feminin sau prin filiație directă matriliniară ori patriliniară (însemnând inițial 'al Asandei' sau 'fiul Asandei'). Este un nume de familie foarte frecvent în zona Moldovei, reflectând modul tradițional prin care comunitățile rurale identificau persoanele după numele mamei sau al unei familii proeminente din sat.
• Asmarandei — Nume de familie românesc provenit din punct de vedere etimologic dintr-o formă de genitiv matern (matronimic), însemnând inițial 'al Smarandei' sau 'fiul Smarandei'; este utilizat în mod curent ca nume patronimic fix, fiind întâlnit cu o frecvență mai ridicată în regiunea istorică a Moldovei.
• Astancăi — Nume de familie românesc rar, întâlnit cu precădere în regiunea istorică a Moldovei; derivat matronimic format prin atașarea sufixului genitival popular '-ăi' la prenumele feminin Stanca (Stanca > Stanca lui > Stancăi), având atașat proteza vocalică arhaică 'A-'. Funcționează de asemenea ca microtoponim local pentru a desemna o fostă moșie, o poiană ori un curs de apă deținut istoric de o femeie cu acest nume.
• Avărvarei — Nume de familie românesc format prin contopire matronimică, specific zonelor istorice ale Moldovei și Bucovinei. Acesta indică la origine descendența dintr-o femeie numită Varvara (a Varvarei), prenume feminin de origine grecească însemnând 'străină' sau 'barbară', utilizat frecvent în onomastica creștin-ortodoxă datorită Sfintei Varvara. Adăugarea prefixului popular de sprijin sau intensificare 'A-' reflectă o particularitate fonetică regională de transmitere a filiației pe linie maternă.
• Avastiței — Nume de familie românesc, cu o răspândire specifică în special în regiunea istorică a Moldovei, format pe cale matronimică. Acesta indică la origine descendența dintr-o femeie numită Vastița sau Avastița, un prenume feminin vechi, rar întâlnit astăzi, derivat la rândul său ca formă hipocoristică sau diminutivală de la numele de origine biblică Vasti (personaj din Cartea Esterei).